Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Doctrina lui George W. Bush, un eșec evident

Radu GEORGESCU

11 septembrie a reunit două temeri majore ale Statelor Unite ale Americii, reprezentate de islamismul radical și armele de distrugere în masă. Sistemul relațiilor internaționale se baza pe faptul că numai actorii statali au capacitatea de a aduce distrugeri catastrofale unei alte societăți. Realitatea secolului XXI a arătat opusul, iar în joc au intrat și actorii non-statali capabili să lovească chiar în inima financiară și politică a unicii superputeri de pe Terra. Se poate vorbi și de un conflict al percepțiilor la nivel global. Dacă pentru americani iminența unui atac terorist de proporții era evidentă, iar perspectiva armelor de distrugere în masă a creat o psihoză generalizată, în Europa politicienii și cetățenii erau obișnuiți cu forme de terorism diferite, de tipul ETA sau IRA.



În momentul unor astfel de diferențe este absolut dificil pentru europeni a înțelege gândirea americană și prioritățile administrației Bush. Se poate vorbi și de o percepție diferită în ceea ce privește modul de operare a celor două blocuri. Dacă europenii pun accentul pe puterea de tip soft, caracterizată prin influențare economică și diplomatică pentru rezolvarea unor probleme, americanii au preferat utilizarea puterii hard, anume puterea militară. Presiunea continuă exercitată de societatea americană post-11 septembrie și schimbarea politicilor administrației au determinat lansarea unor războaie de prevenire cu o serie de consecințe vizibile până în ziua de astăzi.

Războiul din Irak a fost inițiat având ca motive următoarele elemente: prezența armelor de distrugere în masă pe teritoriul irakian, presupuse legături dintre liderii marcanți ai Partidului Baas și organizația teroristă Al Qaeda și necesitatea eliberării unui popor de sub asuprirea unei dictaturi.

Lipsa capacității de înțelegere a realității

Mulți analiști au arătat că analiza datelor oferite de comunitatea de intelligence a fost făcută într-un mod superficial de către administrația Bush, iar rezultatele acestor analize au supraestimat chestiunea armelor de distrugere în masă deținute de Irak. Folosirea războiului anticipativ ca unică metodă s-a dovedit ineficientă. În cazul Irakului regimul politic dictatorial a fost eliminat prin acest război, dar a avut și un revers al medaliei. Alte state ca Iran și Coreea de Nord au perceput acest gest ca pe o amenințare directă. În câteva cuvinte putem afirma că războiul preventiv a determinat chiar proliferarea armelor de distrugere în masă în alte state, contrar scopului său inițial. Se pot observa, în acest caz, suprapuneri și chiar confuzii între acțiunea cu un caracter anticipativ și războiul preventiv. Dacă în cazul acțiunii anticipative scopul este al eliminării unei amenințări iminente, în cazul războiului preventiv acesta este menit să elimine o amenințare ce se poate materializa peste câțiva ani. Lipsa apariției dovezilor privind armele de distrugere în masă după invazia din 2003 se dovedește a fi un bumerang pentru administrația americană demonstrând lipsa de fezabilitate a războiului preventiv în acest caz.

În ceea ce privește legăturile dintre partidul Baas și Al Qaeda, trebuie să fim realiști și să recunoaștem că treptat Irakul a luat locul Afganistanului în ceea ce privește dezvoltarea de rețele teroriste. Prezența militară americană în Irak a determinat o apropiere dintre elementele de rezistență ale fostului regim politic și teroriștii Al Qaeda și alte grupări cu un caracter terorist.

Un ultim element tratat superficial de administrație a constat în ideea schimbării regimului din Irak. Democrația nu se poate naște într-o perioadă de timp scurtă. Nu trebuie să amintim că în Europa separația dintre Biserică și Stat a durat câteva secole, iar speranța că acest lucru s-ar putea întâmpla la nivelul Orientului Mijlociu sau în oricare alt colț al lumii musulmane în doar câteva decenii este ridicolă. Factorii de decizie occidentali au ignorat în permanență existența câtorva distincții importante între islamiști și islamiștii radicali. Dacă islamiștii pun accentul pe introducerea intereselor religioase în politică, islamiștii extremiști pun accentul pe violență pentru a atinge scopurile politice. Confuzia dintre cei doi termeni determină perceperea războiului împotriva terorismului ca pe un război îndreptat împotriva întregii lumi musulmane.

Eșecul concentrării

Concentrarea intereselor americane pe chestiuni legate numai de Orientul Mijlociu a adus un spor de instabilitate la nivel global. Statele Unite se văd din ce în ce mai singure pe scena globală. Ignorarea unor realități poate avea consecințe nefaste pentru puterea americană. Rusia este o putere cu acțiuni uneori greu de prevăzut, China își continuă ascensiunea, Europa își continuă croirea unui drum ca putere economică și din ce în ce mai evident ca pol politic. Se ignoră necesitatea menținerii unui triunghi al echilibrului în regiunea pacifică între Japonia, China și SUA, iar problema Asiei este lipsa de grijă față de ideea de comunitate și importanța dată conceptelor specifice Europei secolului al XIX-lea. Jocul pe care SUA îl vor face în această regiune rămâne fundamental pentru securitatea regională, dar și globală. Următoarea administrație va trebui să iasă din umbra unilateralismului și excepționalismului și să încerce aducerea de noi soluții la problemele întregii comunități internaționale prin promovarea de mecanisme și instituții colective mai eficiente.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 56

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: