Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Islamismul ca ideologie

Virginia MIRCEA

Continuare din numărul precedent

Poate că cea mai importantă dintre aceste preluări este emularea ideologiilor occi­den­tale. Termenul „islamism“ este util şi adecvat, deoarece identifică feno­menul ca fiind un „ism“ comparabil cu alte ideologii ale secolului al XX-lea. De fapt, islamismul reprezintă versiunea islamică a utopiilor radicale ale epocii moderne, după marxism-leninism şi fas­cism. El introduce o gamă largă de idei economice şi politice occidentale în religia islamică. Islamiştii văd ade­renţa la islam în primul rând ca o formă de adeziune politică; deşi de obicei sunt musulmani practicanţi, nu consi­deră aceasta o necesitate absolută. Numeroşi islamişti par de fapt mai degrabă a nu respecta religia islamică. Creierul atentatelor cu bombă din 1993 de la World Trade Center din New York, Ramzi Yousef, avea o iubită în timp ce locuia în Filipine şi “cutreiera ba­rurile, localurile de strip-tease şi cluburile de karaoke, flirtând cu femei”. Din aceasta şi din alte infor­ma­ţii privind modul său de viaţă, biograful său, Simon Reeve, găseşte „prea puţi­ne dovezi care să susţină o descriere a lui Yousef ca un luptător religios”. Agentul FBI însărcinat cu investigarea lui Yousef a concluzionat că „se ascun­dea în spatele hainei islamului”.
La un nivel mai înalt, ayatollahul Khomeini a sugerat irelevanţa credin­ţei pentru islamişti, într-o scrisoare adre­sată lui Mihail Gorbaciov la înce­pu­tul anului 1989, când Uniunea Sovietică se dezintegra rapid. Liderul iranian oferea propriul guvern ca mo­del: „Declar deschis că Republica Isla­mică a Iranului, ca cea mai mare şi mai puternică bază din lumea islamică, poate contribui cu uşurinţă la umple­rea vidului ideologic din sistemul vostru.“
Contrar reputaţiei sale, islamismul nu este o reîntoarcere spre trecut; ca ideologie contemporană, oferă nu o modalitate de revenire la un mod de viaţă demodat, ci un mod de a naviga printre capcanele modernizării. Cu foarte puţine excepţii (cea mai impor­tantă fiind talibanii din Afganistan), islamiştii sunt locuitori ai oraşelor, care încearcă să facă faţă problemelor vieţii urbane moderne, şi nu ţărani. Astfel, provocările pe care le întâlnesc femeile în încercarea de a-şi construi o carieră ocupă un loc important în dezbaterile islamiştilor. Ce poate face de exemplu o femeie care trebuie să călătorească spre serviciu cu un mijloc de transport aglomerat, pentru a se proteja de atin­gerile nedorite ale bărbaţilor? Islamiştii au răspunsul pregătit: îşi poate acoperi trupul şi faţa, şi transmite astfel, prin purtarea veş­mântului islamic, că nu este abordabilă. În general, islamiştii oferă un mod de viaţă incluziv şi alter­nativ oamenilor moderni, unul care respinge întregul compex al culturii po­pu­lare, al consu­mismului şi individua­lismului în favoarea unui totalitarism bazat pe credinţă.
Deşi islamismul este adesea considerat o formă a islamului tradi­ţio­nal, este de fapt cu totul altceva. Islamul tradiţional caută să înveţe oamenii cum să trăiască în acord cu voia lui Dum­nezeu, în timp ce isla­mismul caută să creeze o nouă ordine. Cel dintâi este încrezător, cel de-al doilea profund ofen­siv. Primul pune accent pe comu­nitate, al doilea pe individ. Primul este un crez personal, al doilea – o ideologie politică.
Distincţia devine cu atât mai evidentă când se compară conducătorii celor două mişcări. Tradi­tionaliştii îşi asumă un îndelungat proces de învăţare, în timpul căruia absorb un corp imens de informaţie şi asimilează adevărurile islamice în mod similar cu felul în care o făceau stră­moşii lor cu secole în urmă. Credinţa lor reflectă mai mult de un mileniu de dezbateri între teologi, jurişti şi învăţaţi. Liderii islamişti, dimpotrivă, tind să fie bine educaţi în domeniul ştiinţei, şi nu al islamului; în adolescenţă se con­frun­tă cu probleme pentru care educaţia lor modernă nu a reuşit să îi pregă­teas­că, astfel încât apelează la islam. Fă­când acest lucru, ei ignoră însă întregul corp de învăţături islamice şi inter­pre­tează Coranul aşa cum cred de cuvi­inţă. Ca autodidacţi, resping tradiţiile şi aplică propriul raţionament (modern) pe textele străvechi, ceea ce conduce la ceva aproximativ asemănător unei versiuni protestante a islamismului.
Lumea modernă îi dezavantajează şi frustrează pe cei tradiţionalişti care, educaţi în domeniile străvechi, nu au studiat limbi europene, nu au trăit în Occident, nu i-au învăţat secretele. Tradiţionaliştii nu ştiu de multe ori să folosească radioul, televiziunea sau internetul pentru a-şi disemina mesa­jele. Spre deosebire de ei, liderii isla­miş­ti de regulă vorbesc limbi euro­pe­ne, au trăit în străinătate şi tind să stăpânească misterele tehnologiei. Internetul abundă de site-uri islamiste. François Burgat şi William Dowell no­tează în cartea lor, “Mişcarea islamistă în Africa de Nord” (1993): “Ţăranul bătrân, apropiat sistemului religios tradiţional şi care cunoaşte prea puţin din cultura occidentală (din care tehnologia este a priori refuzată) nu poate fi confundat cu tânărul student la ştiinţe care este mai mult decât capabil să critice valorile occidentale, pe care le cunoaşte şi de la care este capabil să împrumute anumite dimensiuni. Tradiţionalistul respinge televiziunea, se teme de modernismul devastator pe care îl aduce ea; islamistul cere să se distribuie cât mai multe televizoare... o dată ce a obţinut controlul posturilor de televiziune.” (V. M.)

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 55

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: