Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Previziuni optimiste

Cristian BANU

Economia României ar putea crește cu peste 7% în 2008, impulsionată de evoluția pozitivă a încasărilor din impozite pe produse și servicii colectate la bugetul de stat, de avansul construcțiilor, o ușoară accelerare a industriei și de un an agricol cel puțin normal, arată estimările BCR.


„Într-un scenariu opti­mist, produsul intern brut (PIB) ar putea crește cu peste 7% în 2008, în condițiile în care tendința înregistrată de la începutul anului va continua“, arată cel mai recent raport macroeconomic al Băncii Comerciale Române (BCR).
Economiștii de la BCR apreciază că primul trimestru ar putea fi cel mai bun din 2008 din perspectiva creșterii economice, în condițiile în care „impozitele indirecte s-au îmbunătățit în primele trei luni ale anului, ca urmare a unui efect de bază care se va diminua considerabil din luna aprilie“.
Cu toate acestea, prognoza analiș­tilor de la BCR prevede, în continuare, o creștere economică de 6,1% în acest an și de 6% în 2009. Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Națio­nale de Prognoză, economia României va crește cu 6,5% în acest an.
Anul trecut, economia României a crescut cu 6% în termeni reali, PIB-ul ajungând la 404,7 miliarde lei (121,3 miliarde euro). Produsul intern brut a sporit anul trecut cu aproape 24 miliar­de euro, ca urmare a creșterii eco­no­mice asociate aprecierii leului.
Pentru următorii ani, CNP menține estimările de creștere economică la 6,1% în 2009, 5,8% pentru 2010 și 2011, respectiv 5,7% în 2012 și 2013.
Condițiile meteorologice rămân un factor de incertitudine, care ar putea influența economia românească în 2008 mai mult decât turbulențele financiare internaționale, se mai arată în raportul BCR.
În privința inflației, economiștii de la BCR prevăd o accelerare puternică pe medie, până la 7,6% în 2008, de la 4,84% anul trecut, pentru un curs mediu estimat la 3,60 lei/euro. Cursul de schimb „ar putea rămâne în zona 3,65-3,75 lei/euro pe termen scurt, în absența unor știri importante despre România“, iar ușoara tendință de apre­ciere pe care economiștii de la BCR o prevăd spre finalul lunii aprilie „s-ar putea datora remiterilor angajaților români din străinătate cu ocazia sărbătorilor de Paște“.
CNP estimează o inflație medie de 7% în 2008 și un curs mediu de 3,55 lei/euro.
Analiștii reamintesc, de asemenea, că inflația anuală ar putea depăși, în martie, nivelul maxim de 8,3% estimat de banca centrală, dar ar putea reveni pe o pantă descendentă în a doua jumătate a anului.  

Crește indicele de încredere

Indicele de încredere în economia românească a crescut, în martie, cu 1,5 puncte față de luna anterioară, la 104,6 puncte, pe locul doisprezece în UE, după Marea Britanie, media indicelui pe primele trei luni indicând, totuși, o încredere mai mică față de 2007, arată o statistică a CE.
Indicele de încredere în sectorul economic, în România, a crescut, în luna martie, la 104,6 puncte, de la 103,1 puncte cât înregistra în fe­brua­rie, fiind, totodată, la același nivel cu cel din ianuarie 2008. Cu toate aces­tea, indicele a scăzut în 2008 față de anul anterior, când media indicelui de încredere în economia românească se situa în jurul valorii de 106 puncte. Cel mai ridicat indice de încredere în mediul economic din România s-a înregistrat în luna iunie 1996, de 124,8 puncte, iar cel mai scăzut în iulie, 1992, de 66,1 puncte, mai arată sondajul Comisiei Europene.
În luna martie, indicele de încre­de­re în industrie a scăzut cu două puncte față de luna anterioară și cu un punct față de luna ianuarie. În 2007, media indicelui de încredere în industria româ­nească a fost de 3 puncte. Indi­cele de încredere în sectorul serviciilor a urcat cu un punct față de februarie, la 26, dar a coborât cu două pun­cte față de prima lună a anului.
Indicatorul de încredere al consu­ma­torilor este, însă, unul negativ în luna martie, la -16 puncte, urcând, to­tuși, cu 4 puncte față de primele două luni ale anului, când înregistra -20 de puncte. În comerțul cu amănuntul, indicele de încredere a scăzut cu un punct față de luna februarie, la 22 de puncte. În construcții, indicele a rămas la același nivel cu cel din luna februa­rie, dar a scăzut cu un punct față de cel înregistrat în prima lună a anului, fiind de două puncte.
Managerii companiilor estimează, pentru perioada martie-mai 2008, o creștere a producției în construcții, în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și în servicii, dar și o creș­tere a prețurilor, raportat la cele trei luni anterioare, se arată într-o anchetă de conjunctură a INS.
Managerii mai estimează, pentru următoarele trei luni ale anu­lui 2008, o creștere a vânzărilor de mărfuri, pe total activitate (sold conjunctural +33%). Conform previziunilor celor intervievați, situația economică își va menține trendul pozitiv (sold conjun­ctural +35%). Comenzile de măr­fu­ri pentru furnizori vor urca, conform soldului conjunctural de +27%.
Situația economică din servicii, în ultimele trei luni, a fost apreciată ca fiind bună, atât pe total activitate (sold conjunctural +19%), cât și pe grupe de mărime a întreprinderilor. Pe primul loc în aprecierea cifrei de afaceri se plasează companiile foarte mari (500 de salariați și peste) la care soldul con­junctural înregistrat este de +38%, urmate de firmele mijlocii (50-249 de salariați), cu un sold conjunctural de +13% și întreprinderile mici (1-49 de salariați), sold conjunctural de +9%.
Conform estimărilor din luna martie 2008, cifra de afaceri în domeniul serviciilor va continua să crească în următoarele trei luni (sold conjunctural +24%), la fel numărul de salariați (sold conjunctural +8%), dar și prețurile de vânzare sau de facturare a prestațiilor (sold conjunctural +34%).
Și CNP revizuiește prognoza în sens pozitiv
Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează, în prognoza preli­mi­nară de primăvară, o restrângere mai alertă a deficitului de cont curent decât indica în proiecțiile anterioare, în condițiile creșterii într-un ritm mai rapid a exporturilor față de importuri, în următorii șase ani.
Dacă proiecțiile CNP se confirmă, 2008 ar fi primul an după 2002 în care ritmul de creștere a exporturilor îl va devansa pe cel al importurilor. În 2002, exporturile au avansat cu circa 22%, în timp ce importurile au crescut cu doar 15%.
Astfel, CNP menține estimarea privind deficitul de cont curent în 2008, pe care îl vede restrângându-se ușor la 13,6% din produsul intern brut, de la un nivel revizuit la 13,9% anul trecut. Pentru anii următori, prognoza prevede restrângerea deficitului de cont curent, la 12,5% în 2009, 11,7% în 2010, 10,6% în 2011, 9,4% în 2012 și 8,2% în 2013, într-un ritm mai alert decât cel prevăzut de prognoza dată de CNP în toamna anului trecut.
Pentru balanța comercială (FOB-CIF), CNP prevede lărgirea deficitului în acest an, la 18,2% din PIB față de 17,8% din PIB anul trecut, urmată de restrângerea succesivă în următorii cinci ani, până la 11,1% în 2013. Prog­noza de toamnă din 2007 prevedea un deficit al balanței comerciale de 19,2% în acest an, redus treptat până la 15,6% în 2013. Ritmul mai accelerat de diminuare a dezechilibrului extern s-ar datora, potrivit acestui scenariu, creșterii mai rapide a exporturilor față de importuri.
Astfel, pentru anul în curs, CNP pre­vede o creștere a exporturilor de 17,3%, față de un avans de 15,3% pentru importuri. În următorii ani, CNP prevede încetinirea treptată a ritmului de creștere, atât pentru importuri, cât și pentru exporturi, iar în 2013, expor­turile ar putea ajunge să avanseze cu 15%, în timp ce importurile ar putea spori, față de anul precedent, cu 10,2%.
Pe de altă parte, componenta de venituri ar putea începe să contribuie într-o măsură din ce în ce mai mare la for­marea deficitului de cont curent, după ce, anul trecut, acestea au reprezentat un sfert din deficitul de cont curent, care a ajuns la 16,9 miliarde euro. Astfel, până în 2011, când deficitul de cont curent poate ajunge la 21,9 miliarde euro, veniturile ar putea reprezenta aproximativ o treime din acesta, respectiv 7,2 miliarde euro, arată estimările CNP. În 2013, deficitul de cont curent s-ar putea diminua ușor la 21,3 miliarde euro, din care 8,75 miliarde euro ar putea fi aduse din dezechilibrul pe partea de venituri.
Investițiile străine directe în România ar putea crește până la 7,5 miliarde euro în acest an, de la 7 miliarde în 2007, dar vor acoperi mult mai puțin din deficitul de cont curent estimat pentru 2008, respectiv 41,2%, față de 41,7% în 2007, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).
CNP estimează că deficitul de cont curent se va lărgi anul acesta până la 18,2 miliarde euro, dar se va diminua ca pondere în produsul intern brut (PIB), până la 13,6%, de la rezultatul revizuit la 13,9% din 2007.
Investițiile străine directe se vor diminua, însă, treptat în următorii ani, până la 6,4 miliarde euro în 2013, arată estimările preliminare de primăvară ale CNP.
De asemenea, investițiile străine directe vor acoperi din ce în ce mai puțin din deficitul de cont curent, ajungând la 36,4% în 2009 și coborând treptat până la 30% în 2013, mai arată proiecțiile CNP.

Inflație în scădere

Comisia Națională de Prognoză a urcat estimările asupra inflației medii și la sfârșit de an, pentru perioada 2008-2012, dar specialiștii CNP își mențin proiecțiile pentru 2013 și susțin că putem ajunge la o inflație medie de 2,5% și de 2,3% în decembrie 2013. Prognoza indică un nivel mediu al inflației de 7% în 2008, de la 4,84% anul trecut. Pentru următorii ani, prognoza indică o domolire a inflației medii, la 4,5% anul viitor, 3,6% în 2010, 3,2% în 2011, 2,8% în 2012 și 2,5% în 2013. În plus, CNP estimează o inflație de 5,4% la sfârșitul acestui an, de 4% anul viitor și de 3,5% în 2010. Pentru decembrie 2011, CNP vede un nivel al inflației de 3%, urmat de 2,6% în 2012 și de 2,3% în 2013, cât estima și în cadrul prognozei de toamnă de anul trecut.
Pentru acest an, proiecția Comisiei de Prognoză este mai optimistă decât cea a băncii centrale, care a urcat, în februarie, estimarea asupra inflației de la sfârșitul lui 2008 cu 1,6 puncte procentuale, la 5,9%.
Potrivit analiștilor, principalii doi factori de care depinde revenirea pe o pantă descendentă a inflației sunt evoluția cursului de schimb și evoluția agriculturii.
CNP estimează că leul se va deprecia, în medie, în acest an până la 3,55 lei/euro, de la 3,3373 lei/euro cât era anul trecut. Pentru următorii cinci ani, însă, prognoza prevede o apreciere, în medie, a monedei naționale față de euro, la 3,45 lei/euro în 2009, 3,38 lei/euro în 2010, 3,33 lei/euro în 2011, 3,30 lei/euro în 2012 și 3,25 lei/euro în 2013. Față de prognoza anterioară, din noiembrie 2007, CNP vede un curs de schimb mai ridicat pe următorii șase ani, respectiv un leu mai slab.
Al doilea factor important, atât pen­tru temperarea inflației, cât și pentru creșterea economică, agricultura, s-ar putea redresa în acest an, contribuind la creșterea reală a produsului intern brut (PIB) cu 0,3 puncte procentuale, după ce, anul trecut, a tras-o în jos cu 1,3 puncte procentuale.

PIB-ul se dublează până în 2013

Pentru 2009, CNP a revizuit proiecțiile nivelului nominal al PIB de la 493,8 la 546,8 miliarde lei. Până în 2013, produsul intern brut al României ar putea ajunge, astfel, la 841 miliarde lei (258,7 miliarde euro – la un curs mediu estimat la 3,25 lei/euro), respectiv de peste două ori mai mare decât anul trecut.
Dintre toate componentele PIB, segmentul construcțiilor va rămâne, în următorii șase ani, ramura cu cea mai rapidă creștere, devansând industria sau serviciile. Construcțiile vor crește, potrivit estimărilor CNP, cu 22% în acest an, de la un avans de 33,8% înregistrat anul trecut. Prognoza este optimistă, în acest sens, având în vedere că, în cadrul proiecțiilor din noiembrie 2007, estimările de creștere a segmentului construcțiilor erau de 13%. În anii următori, creșterea în construcții se va tempera, dar va rămâne la un nivel ridicat. În 2009, construcțiile ar putea crește cu 15,5%, în 2010 cu 12,5%, în 2011 și 2012 cu 10% iar în 2013 cu 9%.
În schimb, prognoza este mai pesimistă în privința sectorului industrial, care și-ar putea tempera creșterea la 5,2% în acest an de la 5,4% în 2007. În următorii ani, avansul în industrie va rămâne la un ritm aproximativ constant, la 5% în 2009, 5,1% în 2010 și 2011 și 5,2% în 2012, respectiv 2013.
Agricultura, care a contribuit semnificativ anul trecut la temperarea creșterii economice, scăzând cu 15,3%, va înregistra creșteri în următorii ani. În acest an, agricultura ar putea crește cu 4%, pentru ca apoi ritmul să se tempereze treptat, până la 2,2% în 2013.
În privința serviciilor, CNP vede un avans, în intervalul 2008-2013 peste estimările din toamna anului trecut. Astfel, serviciile ar putea avansa cu 5,6% în acest an, urmând ca, în 2013, creșterea acestei ramuri să ajungă la 6,3%.

Potențiale amenințări

Actuala criză mondială - deși poate termenul de criză nu este chiar cel mai potrivit, poate induce în economia românească o serie de influențe semnificative, dintre care principala amenințare ar fi “importul” de inflație din zona euro, import care poate încetini procesul dezinflaționist, în condițiile în care peste 70% din relațiile comerciale ale României sunt cu țări din zona euro.
Un al element care poate afecta creșterea îl constituie eventuala scă­dere a ritmului remiterilor munci­to­rilor români din străinătate, care să reducă din ritmul de scădere al deficitului de cont curent.

Publicat în : Economie  de la numărul 55

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: