Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Analiză SWOT înainte de alegerile locale

Cristian BANU

Care este situaţia partidelor politice şi care sunt şansele fiecărui partid să obţină un număr cât mai mare de fotolii în administraţia locală?


Din analiza noastră rezultă că cel mai bine stă PNL, sin­gu­rul partid care nu este afec­tat de scandaluri interne şi de dispute în teritoriu. PD-L este măcinat de multe conflicte interne în teritoriu, care confir­mă ceea ce anunţam în „Cadran Po­litic” cu multe luni în urmă şi încă nu ştie cum să salveze eşecul electoral previzibil de la Bucureşti (inexistenţa unei strategii pentru pierderea ale­ge­rilor fiind motivul real pentru care nu se anunţă candidatul pe care îl ştie toată lumea încă de acum trei luni). PSD are de luptat cu tentativele disperate ale lui Marean Vanghelie de a-şi salva cariera politică în detrimentul parti­du­lui.Deşi PNL este cotat la nivelul Capi­talei doar cu vreo 20%, este singurul partid care a anunţat un candidat serios, cu o bună experienţă admi­nis­trativă de viceprimar şi care face parte chiar din conducerea de la vârf a partidului. Din acest motiv, Orban este în pole-position pentru primărie, o eventuală reuşită a sa având darul de a schimba radical configuraţia politică înaintea alegerilor parlamentare.

PD-L

După ce a epuizat cam toate te­mele serioase, PD-L vine în cam­pa­nie cu câteva idei „răsuflate”. Ei mizează pe demonizarea relaţiei PSD-PNL, nu­mai că Theodor Stolojan nu este cel mai potrivit personaj pentru a-l critica pe Ion Iliescu, el făcând parte în trecut chiar din comitetul de susţinere la preşedinţie al acestuia, în vreme ce Va­le­riu Stoica a fost unul dintre susţi­nătorii unei alianţe cu PSD în 2000. Prin promovarea jenantă a Elenei Bă­sescu, PD-L şi-a înscris un autogol anto­logic, iar actuala garnitură de lideri face ca sloganul „Hai la curăţenie!” care a început să apară pe panourile publicitare să sune mai degrabă ironic.
Faptul că nu sunt la guvernare şi nu au lideri locali foarte puternici îi fa­ce principalii perdanţi ai alegerii preşe­dinţilor de consilii judeţene în sistem uninominal. PSD are baronii locali, PNL vine cu prefecţi sau miniştri, oameni care au căpătat o bună notorietate şi putere în plan local. La modul teoretic, faptul că sunt lideri în sondaje îi pre­zintă ca favoriţi la nişte alegeri des­făşurate într-un singur tur de scrutin. În­să asta numai dacă alegerile respective s-ar derula pe liste. Cel mai bun exemplu este chiar cel de la Bucureşti, unde deşi sondajele îi dau aproape de 40%, nu au şanse reale decât la sectorul 3, acolo unde Negoiţă a făcut o treabă bună, în rest, inclusiv la primăria capitalei existând chiar posibilitatea de a nu intra în turul doi. Faptul că preşedinţii consiliilor jude­ţene vor fi aleşi uninominal face să conteze foarte mult şi candidatul, nu doar partidul.
Pentru PD-L principala problemă o reprezintă modul în care poate masca eşecul de la Bucureşti. Pentru că nu a găsit încă o soluţie, tergiversarea no­minalizării oficiale indică mai degrabă teamă, nesiguranţă, elemente care nu sunt deloc bune pentru un partid considerat cel mai puternic.
În fine, acest lucru constituie un handicap major pentru PD-L, care intră în cursă din postura de favorit cert, ceea ce induce în electorat aşteptări majore. Orice scor sub 35% va fi ca­talogat drept dezastru şi va accentua începutul de degringoladă care se simte la democraţi şi Traian Băsescu.
PD-L se confruntă în momentul de faţă şi cu probleme interne serioase, filialele locale având dispute interne majore, cel mai recent scandal fiind cel de la Buzău, dar probleme similare există şi la Constanţa, Timişoara.
Dacă analizăm discursul princi­pa­lilor lideri din ultima vreme observăm că aceştia insistă masiv pe ideea că PD-L va intra la guvernare după ale­ge­rile parlamentare, Traian Băsescu ga­rantând nominalizarea unui premier PD. Calculele conducerii sunt OK dacă PD-L ajunge la 40%, or acesta este la 35% în sondajele „prietenilor” şi un­deva pe la 31% în sondajele „concu­renţilor”. PNL şi PSD, aflate în creştere, au deja împreună câteva procente peste democraţi, iar împreună cu UDMR ajung la 50% fără redistribuire.
Desigur, argumentul că dacă Tăriceanu a guvernat lejer cu 20%,  de ce nu ar guverna Stolojan cu 40% pare logic şi corect. Întrebarea care se pune însă este cât timp poate guverna Stolojan cu 40%? Răspunsul este „ma­xim câteva luni, până la alegerile prezidenţiale”. După ce Traian Băsescu nu va mai fi preşedinte, guvernul Sto­lojan va fi demis fără nici o prblemă şi numit un altul pe baza „majorităţii parlamentare”. Dar nu se va ajunge acolo. Traian Băsescu nu va numi un pre­mier PD dacă acesta nu are majo­ritatea parlamentară (şi nu o va avea).
Nu o va face pentru că, oricât tu­peu ar avea, nu-şi poate permite să ne­socotească încă o dată voinţa elec­to­ratului, mai ales că rezultatele primeia au fost dezastruoase. Vă rog să ur­mă­riţi discursurile lui Adrian Năstase (în Jurnalul naţional sau pe blogul său) şi să observaţi că de la o vreme se tot repetă ideea „Traian Băsescu a fraudat alegerile din 2004”. Până la alegerile prezidenţiale, această idee va fi de­ve­nit deja loc comun. Ce răspunsuri poate da Traian Băsescu în campania electorală la astfel de acuzaţii?
Mult mai repede ideea de cam­panie electorală a lui Traian Bă­sescu va fi “coaliţia PNL-PSD are nevoie de un paznic, ca să nu fure tot”. Cu o astfel de idee ar avea o şansă de a mai fi ales. Dar mă îndoiesc. Mai degrabă va fi preferat un preşedinte neutru, ca Emil Costantinescu, care are şi avantajul major de a nu mai avea dreptul decât la un singur mandat, deci nu ar mai exista presiunea “realegerii”. Cinci ani de scandaluri continue au avut darul de a obosi prea tare electoratul.

Puncte tari

• l Beneficiază încă de sprijinul lui Traian Băsescu;
• l Partidul are câteva fiefuri electorale unde va înregistra succese facile;
• l Este cel mai important partid politic.

Puncte slabe

• l Traian Băsescu este pe un trend descendent;
• l Pierderea Capitalei va fi o lovitură puternică de imagine;
• l Nu reuşeşte să depăşească n­i­velul de 35% în opţiunile de vot, ceea ce se traduce într-un scor de maxim 30%;
• l Certuri interne din ce în ce mai zgomotoase (Bucureşti, Buzău, Cons­tan­ţa, Timiş…), care pot degenera urât, mai ales ca urmare a obţinerii unor rezultate slabe în alegeri;
• l Izolarea politică;
• l Lipsa de lideri politici credibili – este practic singurul partid politic fără nici măcar o „speranţă”; poate doar pri­marul sectorului 3, însă anvergura sa nu depăşeşte prea mult graniţele sectorului.

Oportunităţi

• l Ajutorul pe care îl va da în campanie Traian Băsescu;

Ameninţări

• l Faptul că nu e la guvernare şi nu are nici o şansă să mai ajungă poate limita succesul electoral;
• l Izolarea politică îl exclude de la eventuale negocieri şi astfel se poate trezi cu un scor mult mai mic decât potenţialul maxim;
• l O bună parte din electoratul său este inactiv social, fiind atras doar de discursul justiţiar, cu accente naţionaliste, astfel încât votează doar în sondaje;
• l Certurile interne pot duce la scăderea mobilizării activiştilor.

PSD

Recentele sondaje de opinie dau PSD în Bucureşti la 25-28%, ceea ce înseamnă că la nivel naţional partidul stă chiar ceva mai bine. Din păcate, şi în PSD sunt discuţii referitoare la can­didatul la Primăria Capitalei, ceea ce poate duce la obţinerea unui scor slab. Pe de altă parte însă, este posibil ca acest lucru să nu afecteze partidul în condiţiile în care Mircea Geoană este deja considerat de toată lumea ca „interimar”, o dată cu revenirea în prim-plan a lui Adrian Năstase, plecarea lui de la preşedinţia partidului fiind doar o chestiune de zile.
Revirimentul PSD după revenirea lui Adrian Năstase ar putea fi explicat şi prin faptul că românii au nevoie de un lider autoritar (Vlad Ţepeş este încă modelul de bună guvernare) şi dincolo de acuzaţiile de corupţie, Adrian Năstase a fost şeful absolut şi rămâne un model de eficienţă administrativă. Până la urmă, dacă este regretat Nicolae Ceauşescu, de ce nu ar fi şi Adrian Năstase? Rămâne însă de văzut dacă fostul premier şi-a învăţat lecţia.
PSD este avantajat şi de faptul că primele alegeri sunt cele locale, ei având un bun aparat administrativ şi poziţii solide în teritoriu.

Puncte tari

• l Primul set de alegeri sunt cele locale, acolo unde PSD stă foarte bine graţie baronilor locali; există toate premisele unui scor spre 30%, care va schimba radical raportul de forţe în perspectiva alegerilor parlamentare viitoare;
• l Un bun aparat organizatoric de partid care permite o bună mobilizare electorală.

Puncte slabe

• l Imaginea negativă (sigur, în momentul în care mass-media împroaşcă cu noroi şi în stânga şi în dreapta nu este neapărat o problemă);
• l Lipsa fondurilor;
• l Ofertă economică foarte riscan­tă în momentul de faţă – reintro­du­ce­rea taxării progresive poate prejudicia grav bugetul;
• l Ion Iliescu – prea bătrân şi mult prea epuizat de bătăliile politice;
• l Slăbiciunile conducerii, Mircea Geoană făcând gafă după gafă.

Oportunităţi

• l Dacă îşi rezolvă problemele la Bucureşti şi vine cu un candidat rezonabil, ar putea apărea situaţia în care în turul doi să se bată candidatul PSD şi cel al PNL, ceea ce ar însemna o umilinţă maximă pentru PD-L;
• l Colaborarea cu PNL.

Ameninţări

• l Certurile interne pot afecta performanţa electorală;
• l Negocierile cu PNL pot fi compromise dacă PSD insistă pe câteva idei asupra cărora PNL nu poate face un compromis, cum este cota unică (un succes major al guvernării Tăriceanu).

PNL

PNL se află acum pe un trend ascendent, în Bucureşti apropiindu-se de 20%. Din păcate însă, nu peste tot în teritoriu stă la fel de bine. Principala problemă este că nu are nici măcar un judeţ pe care să îl controleze. Impu­nerea prefecţilor la consiliile judeţene şi candidatura câtorva miniştri pot ridica scorul electoral şi există şanse bune de a obţine guvernarea câtorva judeţe.
Faptul că şi-a anunţat din timp şi fără probleme candidatul pentru Pri­mă­ria Capitalei îi conferă un avantaj deosebit în faţa PSD şi PD. Din păcate însă, oferta PNL pentru primăriile de sector este mai degrabă prematură – majoritatea fiind specialişti în adminis­traţie publică, fără însă a avea noto­rietate publică. Cel puţin candidaţii de la sectoarele 2 şi 6 ar câştiga detaşat primăria în condiţii normale – Chiliman oricum având toate şansele de a fi reales.
Pentru PNL este o problemă faptul că nu a reuşit să comunice eficient rezultatele guvernării, care nu sunt rele de­loc (creşteri economice de 6%, in­ves­­­­tiţii străine, repararea unor nedrep­tăţi sociale prin recorelarea pensiilor), preferând să aleagă campaniile ne­ga­tive. Desigur, acestea au avut eficienţă din punct de vedere al diminuării scorului adversarilor, însă această scă­dere nu este valorificată prea mult de PNL, rezultatul fiind mai degrabă indu­cerea ideii că „toţi sunt o apă şi-un pă­mânt” şi îndepărtarea de politic.
PNL ar trebui să se concentreze acum pe campanii pozitive, deoarece deja mass-media acoperă suficient de bine problemele celorlalţi pentru a fi nevoie ca liberalii să mai insiste sau să intre în polemici.
Şansa PNL o constituie poziţiona­rea ca „a treia cale”, alternativă a ari­pilor FSN.

Puncte tari

• l Garnitura de candidaţi; PNL mizează în special pe tineri, buni specialişti, feţe noi, necompromise, ceea ce contrazice un pic ideea de „lipsă de cadre”;
• l PNL e la guvernare şi are controlul resurselor;
• l Nu a avut o guvernare rea;
• l E pe trend ascendent;
• l Adversarii şi-au cam epuizat lista de acuze;
• l Nu este un partid de lider (există vreo 3 alternative la Călin Popescu Tăriceanu);
• l Simpatia mediului de afaceri;
• l Deşi costă, nu a renunţat la principii (taxa auto, finanţarea mass-media din bani publici).

Puncte slabe

• l Ostilitatea mass-media – o ostilitate care contează din ce în ce mai puţin graţie decredibilizării constante;
• l Incidente neplăcute de imagine, care ar fi putut fi evitate foarte uşor (cazul Remeş, accidentul lui Orban);
• l Inabilitatea de a comunica rezultatele pozitive.

Oportunităţi

• l E singurul partid de dreapta semnificativ;
• l Ideologia este atractivă;
• l Există o coerenţă în promovarea unor politici „de dreapta” (deconspirarea securităţii, anti-comunismul).

Ameninţări

• l Unele măsuri luate de Guvern au fost etichetate „de stânga” şi afectează identitatea ideologică a partidului;
• l Campaniile negative de presă.

 

Publicat în : Politica interna  de la numărul 55

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: