Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Irineu Duvlea: “Deznaționalizarea românilor nord-americani”

Andrei BĂDIN

Episcopul Irineu Duvlea, numărul 2 în Arhiepiscopia Ortodoxă Română de la Vatra Românească, vorbește în exclusivitate de problemele românilor din America de Nord care își pierd identitatea, nu vor să își învețe copiii românește și trec la diferite secte.


Românii nord-americani uită de originea lor și trec la diferite secte

Spuneați recent că identitatea națională a românilor nord-americani   s-ar putea pierde într-un viitor apropiat. Ați discutat la Vatra sau în alte comisii din Arhiepiscopie ce s-ar putea face ca acest lucru să nu se întâmple?
S-a discutat mai puțin această problemă pentru că nu este interesantă pentru prea multă lume.
Ce nu o interesează?
Nu o interesează păstrarea iden­ti­tății. Ca român e dureros să o spun, mai ales ca ierarh al Bisericii, dar foar­te mulți dintre frații noștri români care ajung pe continentul nord-american se implică prea puțin în păstrarea iden­tității și uită de originea lor.
Este corectă afirmația conform căreia o parte din românii care emigrează în America de Nord trec la alte culte?
Absolut. Aici este o capcană pentru românii noștri. Trăim într-o țară majo­ri­tar protestantă, adică sectară, unde aces­te secte sunt foarte bine organi­zate, susținute financiar și de frații lor. Românii noștri sunt de multe ori victi­me și își părăsesc credința ortodoxă pen­tru anumite interese materiale. Vă dau un exemplu. La Portland, în statul Oregon, există în prezent 16 biserici ro­mânești penticostale. Și doar două biserici românești ortodoxe. Am înțeles că, de fiecare dată când o familie de români sosește acolo, frații penticostali sunt în aeroport, cu zecile, așteptându-i și asigurându-le apartament, mai apoi un loc de lucru, asigurându-le traiul de mâine. Se implică foarte mult în a-i câștiga material după care îi câștigă și religios...
Biserica Ortodoxă din America de ce nu face astfel de lucruri?
Biserica noastră nu este chiar atât de puternică financiar. Nu este ajutată de guvern, cum este cea din România. Cei care vin mai nou acum în America nu sunt bogați ca aceia născuți aici sau care au deja o situație. Fiecare român, fiecare familie care vine  să se stabilească aici trăiesc așa și ei, să își câștige existența...
Proporția de care vorbeați în Oregon, de 16 la 2, este valabilă și în restul continentului nord-american?
Nu. Acolo este, din câte am înțeles, cea mai mare comunitate penticostală românească.
Fenomenul de trecere la alte culte este unul de amploare?
E de amploare. Vedeți dumnea­voas­tră, bisericile noastre, care sunt de peste 100 de ani pe continentul nord-american, nu își mai păstrează limba. În schimb mulți din noii veniți nu înțeleg limba engleză, nu pot să se roage în această limbă și atunci zic: „Mergem la penticostali  sau la baptiști pentru că ei cântă și se roagă în limba română.”
Din câte știu, unele biserici sunt în pericol să se închidă. De exemplu Catedrala „Sfântul Gheorghe” din Detroit...
Da, catedrala din Detroit la fel este o problemă. Este tot problema limbii române. Se vorbește mai puțin limba strămoșilor noștri deoarece sunt foarte multe familii convertite care vin acum la acest lăcaș din Detroit.
Și românii din Detroit?
Au alte parohii, alte posibilități unde sută la sută este limba română. Este vorba de „Pogorârea Duhului Sfânt” din Warren, biserica „Sfântul Nicolae” din Troy și altele.
Vorbeați de slujbele care se țin în limba engleză. La un moment se vorbea de o proporție de 60 la sută  din Arhiepiscopia de la Vatra, unde nu s-ar sluji în românește...
Nu. Vă pot spune că avem doar șapte-opt parohii care folosesc limba engleză. 80 la sută folosesc limba română.
Ce este cu cei veniți după 1990? Vă întreb acest lucru deoarece mai mulți mi-au povestit despre familii care nu vor să-și învețe copiii românește...
Da, asta este o durere pentru noi toți. Întâlnesc peste tot, în parohii, acest lucru. Părinții noi, veniți acum, în special cei după 1990, dar și cei după 2000, în SUA, nici ei nu știu, de fapt, bine limba engleză, dar vorbesc cu copiii lor numai în această limbă. Și nu îi învață românește.
Cum se explică acest lucru?
E un fel de mândrie prostească. Mai bine nu pot să zic altceva. Mă iertați.
Vorbeați și de noul val de credincioși care vine alături de Biserica Ortodoxă, de așa-numiții convertiți...
Da, sunt foarte multe familii, mulți credincioși americani, canadieni și alții care aderă la credința noastră orto­doxă.
Spuneați că se implică foarte mult...
Da, nu numai că se implică, dar sunt cei mai buni donatori ai Bisericii. Fiindcă ei vin din altă parte, de la sectari, unde au dat zeciuială. La noi preoții sunt susținuți de credincioși. Sunt voluntari și foate săritori în acțiunile de caritate.
 
„Românii nu se implică, nu le ajunge o casă, le trebuie trei”

Românii de ce nu se implică?
Românii stiți cum sunt? E avântul acesta după bogăție. Vin românii noștri aici în America și lucrează câte două-trei servicii sau joburi cum se spune aicea. Nu le ajunge o casă, le trebuie trei. Nu se implică. Vin numai la Paști, cununie și botez, la evenimente din familiile lor. De fapt, vin obișnuiți din țară. Fiindcă acolo, în România, oa­me­nii nu au loc în partea admi­nis­trativă în parohii. Și atunci zic că în țară nu se duceau că avea popa grijă de biserică. Dar acești convertiți care vin la orto­doxie sunt foarte solidari în acțiunile bisericii.
Acești convertiți de unde vin?
În majoritate vin din biserica catolică, din cea luterană...
Ca nații sunt?
Născuți în America sau proveniți tot din Europa, părinții sau bunicii lor
Ce ar fi atunci de făcut?
E greu, e foarte greu de spus. E impor­tant să fim mai solidari pentru a ne menține identitatea. Eu țin foarte mult și le spun peste tot unde merg credincioșilor și enoriașilor noștri. Preoții noștri trebuie să se implice mai mult pentru păstrarea identității, a limbii, a obiceiurilor noastre. Și să se ocupe de tineret mai mult.
 
Nu e nevoie de o reformă a slujbelor

Sunt unele voci care spun că tinerii nu ar veni la biserica ortodoxă deoarece slujbele sunt foarte lungi, nu există locuri de joacă pentru copiii...
Nu e adevărat. Acum pe lângă fiecare biserică există o sală pentru copiii
Dar slujbele lungi?
Nu sunt așa lungi. Nu se mai fac slujbele ca în țară. Se face peste tot liturghia care ține o oră.
Ei fac comparația cu catolicii...
Da, absolut. Acolo sunt mai scurte. Au tot felul de agape...
Credeți că este nevoie de o reformă...
A slujbelor? Nu. Mai scurte de atât nici nu se poate. Dar este necesară o implicare a părinților, a famiilor... Copiii noștri pe viitor să rămână în Biserica Ortodoxă. Vă dau un exemplu, și cu durere o spun: la Vatra Românească de peste 50 de ani funcționează acele tabere de vară unde vin copii. Nu mai știu dacă mai sunt 2 % în ortodoxie. Mă refer la cei născuți aici. E foarte greu să rămână în Biserica Ortodoxă. Se fac căsătorii mixte cu alte religii și nu mai sunt angajați religios.
Din acel celebru milion de români de care se vorbea doar doi la sută mai sunt ortodocși?
Da. Din cei născuți aici foarte puțini mai găsești în ortodoxie.  Cunosc sute de familii, bătrâni, care au emigrat din România, au rămas în credința lor, în obiceiurile lor, dar copiii lor, majoritar, nu mai sunt în biserica ortodoxă.
 
Dezinteres la București

V-a întrebat vreodată cineva de la București, de la departamentele pentru românii de pretutindeni sau cineva de la guvern despre aceste probleme?
Nu. Nu îi interesează. Niciodată nu m-a întrebat nimeni nimic. Asta e realitatea. Nimeni nu s-a implicat și nu au nici un interes pentru păstrarea valorilor noastre.
Dar cunosc aceste probleme ?
Nu. Absolut.
Știu că românii care vin aici nu își învață copiii românește?
Vă dau un exemplu. Avem aici greci care sunt foarte naționaliști și țin foarte mult ca prin biserică să își păs­treze identitatea. Grecii sunt foarte uniți în această problemă. Și noi avem școli de duminică, dar ei sunt foarte solidari.
 Dar știți că noi am avut multe probleme. Acum 60 de ani, Episcopia de la Vatra devenea tința comuniștilor...
Da, a fost o mare dezbinare. Și acum persistă. E dureroasă.

Cazul Trifa

Vreau să vă reamintesc cazul Trifa. A cerut Arhiepiscopia de la Vatra acum, după ce se spune că s-a dat drumul la dosare, să fie dat publicității dosarul Trifa?
Oficial, nu.
Și neoficial?
Neoficial am încercat pe anumite căi să găsim pe cineva care să ne ajute. Să vedem dosarul episcopului Trifa, dar și pe al episcopului Policarp, care pe nedrept a fost ținut în țară după instaurarea comunismului, dar nu am obținut nici un rezultat. Din punctul de vedere al Episcopiei de la Vatra, Valerian Trifa este privit pozitiv sau negativ?
Arhiepiscopul Valerian este privit ca un martir. A avut coloana vertebrală dreaptă. A apărat tradițiile, Biserica. A fost un mare opozant al comunismului.
Credeți că statul român de azi datorează scuze Episcopiei de la Vatra...
Și Biserica noastră Ortodoxă. Noi de când s-a eliberat Biserica și țara românească am așteptat din partea Prea-Fericitului și din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe o scrisoare de, nu pot să zic de iertare, dar o scrisoare de recunoaștere prin care Biserica-Mamă să își recunoască greșeala și atitu­di­nea nagativă pe care le-a avut în acea vreme față de persoana Episcopului Valerian și să fie recunoscută ade­vă­rata lui valoare. Să știți că a fost un ma­re român, un mare patriot care a apărat Biserica și credința.
Și care nu e cunoscut deloc în țară...
Absolut. Sperăm și nădăjduim pe viitor ca Biserica-Mamă să își întoarcă această deschidere față de personalitatea Episcopului Valerian. Și să înțeleagă altfel lucrurile și rolul acestei Episcopii care reprezintă în mare parte comunitatea românească.

Deconspirarea preoților ar duce la cutremur

S-a tot vorbit la București de dosarele de Securitate. Și de cele ale preoților. De cele ale înalților prelați și ale preoților din străinătate...
Să dea socoteală fiecare pentru ceea ce a făcut. E bine să se deschidă aceste dosare. Să plătească fiecare...
Ați fost multă vreme în România. Credeți că deconspirarea acestor dosare va duce la un cutremur în Biserica Ortodoxă?
Cred că da. Nu știu însă dacă va fi folositor pentru Biserică. Ar duce la subminarea acesteia.
Dar nu trebuie spălate păcatele?
Da. Trebuie să își spele păcatele, să își recunoască greșelile. Ar fi bine ca toți, ca mitropolitul Nicolae al Bana­tului, să își recunoască greșelile. Cu demnitate pentru că așa au fost vremurile.
De ce nu au făcut-o până acum așa cum a procedat Mitropolitul Nicolae?
Au ținut de, mă rog,  tronuri...
Unul din acești înalți prelați a fost la un moment dat trimis aici, în America, pentru a dezbina comunitatea româ­nească. Chiar la Episcopia de la Vatra...
Oooh!... Da, știu despre cine este vorba. E bine să nu mă bag în anumite chestiii. Că vreau să mai merg în România...
Au mai fost și alții din Sfântul Sinod din România care au fost trimiși sau care au lucrat pentru dezbinarea Episcopiei de la Vatra?
Oficial nu știu. Doar din bârfa care se vehiculează. Da, ar mai fi fost. În perioada respectivă au venit foarte mulți, pe vremea Arhiepiscopului Valerian, să îl convingă să cedeze .

Interviu realizat de Andrei BĂDIN

Publicat în : Interviu  de la numărul 55

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: