Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Modele europene de succes

Virginia MIRCEA

Unele dintre social-democrațiile Europei oferă modele de succes în rezolvarea unor probleme frustrante de politică internă. Fără surle și trâmbițe, Suedia, Olanda și alte țări cunoscute pentru sistemele social-democrate asistențiale (“welfare states”) au adoptat reforme inovatoare, bazate pe principiile economiei de piață, în probleme ca sistemul de pensii, transporturi și educație. În timp ce politica din România rămâne cantonată în partizanat, partidele europene de stânga și de dreapta și-au unit forțele pentru a implementa idei și politici de economie de piață care oferă modele de succes.



apta au obținut performanțe la guvernare întrecând Statele Unite în ceea ce privește reforma pe principiile economiei de piață. Atunci când fostul secretar american pentru apărare Donald Rumsfeld numea aliații tradiționali din NATO, ca Franța și Germania, “vechea Europă”, el exprima un stereotip puternic răspândit în SUA. În această viziune, Europa este îmbătrânită și calcifiată – reticentă la schimbări și privind mereu spre trecut – în timp ce SUA se află la polul opus: dinamică, inovatoare, dornică de a îmbrățișa viitorul. Așa că americanii ar putea fi surprinși să afle că “bătrâna” Europă este de fapt înaintea SUA în ce privește rezolvarea unor probleme spinoase de politică internă.
Cum au reușit unele state europene să depășească obstacolele politice și să realizeze schimbări importante? Gradul de colaborare politică necesar pentru realizarea reformelor este poate trăsătura cea mai importantă a experienței europene. Partidele aflate de ambele părți ale spectrului politic au învățat arta adevăratului compromis.
Modelul suedez este un foarte bun exemplu. Social-democrații, centriștii și conservatorii din Suedia și-au unit forțele pentru a adopta măsura conturilor personale de pensii plătite din bugetul de stat. Blocuri politice de diverse orientări au ajuns la un acord asupra unui program național de vouchere în învățământ, care în ultimii 15 ani a condus la creșterea de aproape zece ori a numărului de studenți în școlile private din această țară.
Legea privind voucherele pentru învățământ a fost adoptată de un guvern condus de conservatori în 1992. Inițial, fiecare elev din Suedia avea posibilitatea de a folosi un voucher în valoare de 85% din finanțarea publică alocată pe elev în școlile publice pentru a-și acoperi parte din taxele de studiu la o școală privată. Când au venit la putere în 1994, social-democrații ar fi putut să anuleze legea. În loc de asta, ei au preferat să crească valoarea voucherului până la 100% din finanțarea publică pe elev din sistemul de stat, dar în același timp au interzis școlilor private să perceapă taxe mai mari decât valoarea voucherului. Acest compromis a îmbinat obiectivul conservator al finanțării publice complete pentru promovarea opțiunilor educaționale cu scopul socialist al cheltuielilor egale pentru toți copiii.
Partidele suedeze au ajuns la un compromis asemănător cu privire la reforma sistemului de pensii. Discuțiile au început în 1989 sub guvernul condus de social-democrați, au continuat în guvernarea conservatoare și s-au încheiat sub un alt mandat social-democrat. În cele din urmă, reforma a inclus elemente dorite de stânga, între care continuarea și finanțarea completă a unui sistem de pensii exclusiv public și cuprinzător, cu trăsături dorite de dreapta, între care un sistem bazat pe principii de piață prin care toți suedezii să-și poată investi parte din contribuțiile la buget în unul din cele aproape 800 de fonduri de pensii private.
Partidele de centru-dreapta și centru-stânga din Olanda au făcut front comun cu angajatorii și sindicatele, pentru a reforma un sistem de asigurări pentru incapacitate de muncă supraîncărcat. Decizia a însemnat eliminarea sau reducerea plăților pentru aproape unul din șapte cetățeni olandezi adulți. Franța și-a redus dependența energetică, transformând energia nucleară în principala componentă a industriei sale energetice.
Economiile de piață îi învață pe oameni să-și monitorizeze permanent competiția, iar competiția între țări pentru locuri de muncă și capital nu face excepție. Partidele politice din România ar putea lua ca model experiența statelor exemplificate. Așa cum demonstrează dovezile din Suedia și nu numai, Europa știe să-și gestioneze mult mai bine problemele de politică internă chiar decât Statele Unite.
Publicat în : Editorial  de la numărul 55

Comentarii

Comentariul nr.1 - logos a spus în 15.04.2008 08:22:00:
Suntem sub impulsul definirii si ordonarii permanente a prioritatilor deoarece este destul de greu sa pricem cam ce se doreste aici,la noi.
Virtualul ne da senzatii placute,dar ne lasa un gust amar cand il raportam la cotidian.
Modelele europene de succes,sunt ele insele intr-o continua reconfigurare intr-o economie de piata,care la modul teoretic este libera.
Cert este ca unii se procopsesc prin privatizarea profiturilor,cei multi saracesc prin nationalizarea deficientelor.
Europa,lumea in general cauta modele de succes si doreste sa fie un model.Unde va fi locul omului in aceste modele?

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: