Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dispersia prețurilor pe piața internă unică încotro?

Andreea VASS

Experiența pieței interne unice impune teoretic o convergență semnificativă a prețurilor bunurilor comercializabile. Realitatea procesului de integrare economică actuală relevă că ea nu este perfectă. DG Piața Internă publică periodic rapoarte cu privire la dispersia prețurilor europene la bunurile asociate consumului privat al gospodăriilor, pe baza estimărilor Eurostat raportate la paritatea puterii de cumpărare.   



Astfel, pentru anul 2006 indicele prețurilor de consum (alimente și băuturi nealcoolice) identifică cinci grupe de țări europene (37 la număr) raportate la media UE-27 (Eurostat, 2007):
 grupa 1 – țări scumpe, cu pre­țuri medii de peste 130% din media UE-27: Danemarca, Islanda, Norvegia și Elveția;
 grupa 2 – țări mediu-scumpe, cu prețuri medii între 100% și 130% din media UE-27: Belgia, Germania, Fran­ța, Irlanda, Italia, Cipru, Luxem­burg, Austria, Finlanda, Suedia și Marea Britanie;
 grupa 3 – țări sub media UE-27, dar cu prețuri medii de peste 80% din această medie: Grecia, Spania, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Croația și Turcia;
 grupa 4 – țări sub media UE-27, dar cu prețuri medii între 60% și 80% din această medie: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Serbia;
 grupa 5 – țări cu prețuri mici, sub 60% din media UE-27: Bulgaria și fosta Repubică Iugoslavă a Mace­do­niei.
Apare evidentă prezervarea dis­persiei prețurilor (tuturor grupelor de produse amintite anterior) care se ridică la 25,8% pe piața internă unică în același an.
Așadar, disparitățile prețurilor me­dii (excluzând produsele de tutun și alcool) sunt remarcabile, încadrate în banda delimitată de Bulgaria (56% din media UE-27) și Danemarca (142% din media UE-27).
De pildă, în aceeași analiză a Euro­s­tat cu privire la convergența prețurilor în grupul celor 27 de state membre ale UE, România avea un indice al pre­țurilor la produsele alimentare și băuturi nealcoolice de 71% din media UE-27, mai mare la produsele alcoolice – de 88% și doar de 32% la produsele din tutun, în anul 2006.
Semnalăm însă o convergență semnificativă a prețurilor între anii 2003 și 2006. Astfel, coeficientul de variație a prețurilor scade cu aproape o cincime la produsele alimentare, cu circa o zecime la băuturile nealcoolice și ceva mai mult la băuturile alcoolice, și cu doar 7% la produsele din tutun (Eurostat, 2007).
Percepția noastră diferă însă de aceste raportări statistice. Multiple alimente sau colecții de îmbrăcăminte au prețuri chiar mai mari decât pe piețele europene. Cum se explică to­tuși aceste date ale Eurostat publicate la finalul anului 2007?
În primul rând, discutăm despre prețurile ajustate la paritatea prețurilor de cumpărare și nu de prețurile efec­tive de pe piață. Este o metodă folosită pentru a calcula o rată de schimb alternativă între monedele a două țări și care reflectă standardul diferit de trai între țările comparate. Prețurile în moneda locală ajustate cu ratele de schimb reale diferă semnificativ de pre­țurile la paritatea puterii de cum­părare. România are una dintre cele mai mici puteri de cumpărare din Euro­pa, în ciuda uneia dintre cele mai mari creșteri ale salariilor în același an.
În al doilea rând, noi comparăm pro­dusele “vizibile”, dar media pe tota­lul grupului de produse alimen­ta­re, tutun și alcool are rezultate diferite – fără doar și poate unele prețuri converg mai repede decât altele.
În al treilea rând, e vorba de anul 2006 – explozia prețurilor la alimente a avut loc mai ales după aderarea la UE, deci în 2007.
Pe de altă parte, poate fi vorba de o nereflectare corectă a realității de către metodologiile statistice actuale, oficiale. Întrebarea rămâne încă în picioare. (A. V.)

Publicat în : Economie  de la numărul 54

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: