Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Criză economică sau încetinire a creșterii?

Cristian BANU

Mugur IsărescuSituația dificilă de pe piețele financiare în special face multă lume să vorbească despre o criză economică, evident, fără precedent. Nu aș vrea acum să intru în futile dezbateri semantice, însă mă întreb dacă nu cumva o situație în care economia mondială va înregistra o creștere de 4 procente per ansamblu, iar “lupii tineri” pot spera chiar la creșteri de două cifre poate fi caracterizată drept criză, indiferent de sensul pe care îl atribuim acestui cuvânt.



Fără a încerca să minimalizez în vreun fel evenimentele de pe piețele financiare, nu con­sider situația catastrofică. Dacă majo­ritatea mass-media a prezentat efec­tele negative, nu trebuie ignorat că există și efecte pozitive.
În primul rând, se vehiculează ideea că creșterea economică româ­neas­că se bazează pe consum și asta ar fi o mare problemă. Auzi asta inclu­siv de la oameni care ar trebui să se priceapă la economie. Orice creștere economică se bazează pe consum. Chiar s-a uitat de creșterile economice bazate pe producție din epoca Ceau­șescu, când trei sferturi din producție nu-și găsea cumpărători nici măcar în economia planificată? Degeaba se produce dacă nu se consumă.
Aici ar putea exista o problemă, deoarece consumul acesta crescut se bazează în special pe remiterile româ­nilor din străinătate, ajunse anul trecut la șapte miliarde de euro. Încetinirea creșterii economice din Spania sau Ita­lia, precum și o stagnare a imobilia­re­lor/construcțiilor va afecta veniturile muncitorilor români care vor trimite mai puțini bani acasă sau chiar vor fi nevoiți să se întoarcă. Din acest punct de vedere, spre sfârșitul anului poate apărea o temperare a consumului.
Pe de altă parte însă, o parte dintre acești muncitori vor fi nevoiți să se întoarcă acasă, unde își vor găsi foarte ușor un loc de muncă – poate nu la fel de bine plătit, însă câștigul real poate fi egal. Deja în construcții, de exemplu, salariile au ajuns aproape similare. O infuzie de muncitori nu poate fi decât benefică în condițiile actualei penurii de pe piața muncii, în special pe zonele slab calificate.

Aspecte pozitive

Problemele economice interna­țio­na­le pot aduce, paradoxal, investiții stră­ine în creștere. Pentru a-și ajusta costurile este posibil ca unele firme să-și aducă producția în România, după deja celebrul model Nokia. Dar pentru asta este nevoie ca și autoritățile să fie mai atente și să evite probleme de genul celor care sunt încă legate de investiția Ford.

Deprecierea leului

În fine, trebuie spus și faptul că deprecierea actuală a leului a fost cauzată de prostul management al finanțelor publice și de cheltuielile din ultima lună a anului trecut, în valoare de circa un miliard de euro, dar și de o componentă speculativă. Dacă citim știrile economice observăm că sunt câteva bănci care emit permanent mesaje negative (Danske Bank, de exem­plu), ele având expuneri pe lei și având tot interesul deprecierii. Altfel, exceptând deficitul comercial care nu este chiar atât de îngrijorător și inflația – care, părere personală, este doar un puseu care va trece, deși ea va rămâne mai ridicată –, parametrii macroe­cono­mici stau binișor: productivitatea a cres­cut anul trecut cu 10%, creșterea PIB este în jur de 5,5-6%, sistemul ban­car a fost bine ținut în frâu astfel încât nu sunt probleme.
Deocamdată, presiunile asupra mo­nedei naționale sunt foarte mari și cred că ar fi riscant ca BNR să intre în jocul speculatorilor și să pluseze (teoretic, ar avea de unde), chiar dacă nivelul actual îi dă peste cap calculele (oricum, nu lua nimeni în serios ținta de inflație a BNR).
Per ansamblu situația nu este îngri­jorătoare, mai degrabă necesitând aten­ție și prudență, atât în finanțele publice, cât și în cele personale. Și apro­po de asta, nu mă pot abține să nu observ că cei de la PSD au pierdut orice contact cu economia de când a ple­cat Tănăsescu (altfel, un contabil mediocru, dar cel putin înțelegea economia măcar la nivel de S.R.L.). Propunerile lor sunt cel puțin ridicole.

Continuă sau nu?

“Leul nu se va mai deprecia”, estimează analiștii Erste Bank într-un raport despre piața financiară a țărilor europene emergente. Agenția de evaluare financiară Fitch a atribuit o perspectivă negativă ratingului Româ­niei și altor noi membre ale UE, Bul­garia, Letonia și Lituania. Agenția e îngrijorată – spun analiștii Erste – de dependența acestor țări de finanțarea străină, ce ar putea pune presiuni de devalorizare asupra monedelor națio­na­le, care ar putea deveni ținte ale unor atacuri speculative. În trecut – rea­mintesc analiștii Erste – “consiliile mo­netare erau ținta atacurilor spe­cu­lative. Comparat cu monedele statelor baltice și cu leva bulgărească, leul româ­nesc are un regim de flotare liberă, ceea ce face România mai puțin interesantă în ochii speculatorilor”, arata raportul Erste Bank. În plus, luând în considerare corecția din vara anului 2007 și recentele creșteri subs­tanțiale ale ratei dobânzii de politică monetară, “nu mai vedem nici un argu­ment fundamental care să justifice deprecierea monedei românești”. De altfel, Erste estimează o cotație a leului de 3,50 lei/euro la finalul anului 2008, iar pentru decembrie 2009 – un curs de 3,40 lei/euro. Prognoza este condiționată de o inflație medie anuală de 6,1% în 2008, urmată de o temperare la 4,8% în 2009, chiar dacă deficitul contului curent se va adânci până la 14,7% din PIB. “Deficitul de cont curent este acoperit de investițiile străine directe și de transferurile de bani ale celor care lucrează în străi­nătate. Investițiile străine directe se vor menține la nivelul de șapte miliarde euro și în 2008, iar transferurile de ba­ni ar putea crește”, estimează un raport al austriecilor de la Erste Bank, centrat pe sistemul bancar al țărilor europene în tranziție. Erste vede o echilibrare a balanței contului curent pe măsură ce investițiile străine directe vor da roade și produsele vor fi competitive la export.

Politicile BNR

Combinația între o politică mone­tară aspră și o politică salarială laxă poate fi nocivă, deoarece prima poate duce la aprecierea leului, iar a doua la erodarea competitivității prin creșteri salariale, a declarat, pentru „Business Standard”, guvernatorul BNR, Mugur Isă­rescu.
O politică monetară as­pră pre­su­pune folosirea unei dobânzi-cheie ridicate, a explicat Isărescu, care a precizat că ambii factori menționați – dobânda ridicată și politica salarială laxă – pun presiune pe deficitul de cont curent.
“O politică de venituri laxă nu poate să fie contrabalansată decât parțial de întărirea politicii monetare. Dacă res­tricționarea creditării se face prin mă­suri de politică monetară (majo­rarea dobânzii) și nu administrative (pla­foane de creditare), ea poate avea și efecte perverse”, a spus Isărescu.
Banca Națională a României (BNR) a majorat, la ultima ședință de politică monetară, dobânda-cheie cu un punct procentual, până la 9%, în condițiile în care creșterea ratei dobânzii a fost de 2 puncte procentuale de la sfârșitul lui octombrie până în prezent. În acest context, Isărescu a atras în repetate rânduri atenția în privința riscurilor unei politici fiscale prea relaxate.
“Leul nu este deloc tăvălit. Acum doi ani, el era leul greu și valoarea lui era cam aceeași ca acum. Atunci spuneam ca e prea tare. El și-a revenit spre o normalitate, după ce crescuse nefiresc de mult”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la emisiunea BizBazar de pe Antena 3. Isărescu a declarat că unul dintre sfaturile date Guvernului a fost ca politica fiscală să fie mult mai aspră decât au programat-o. “Noi vorbim despre un mix mult mai echilibrat de politici economice, iar politica fiscală trebuie să fie mult mai aspră decât au programat-o”, a spus guvernatorul BNR.
Revenind la cursul leului, previziunea guvernatorului are în vedere o corecție sub 10 procente. “Nici nu va fi o corecție majoră, dacă avem în vedere că, în medie, cursul va reveni la nivelul din 2005-2006”.
Suntem în al nouălea an de creștere economică. Este însă una cu ele­mente riscante, a avertizat preșe­dintele Băncii Naționale. Și asta pentru că suma dintre ceea ce se investește și consum depășește capacitatea de producție a României, ceea ce se reflectă în deficitul extern.

Publicat în : Economie  de la numărul 54

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: