Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Strategia Rusiei pentru Serbia

Virginia MIRCEA

Dimitri Medvedev și premierul sârb Vojislav KostunicaS-a vorbit mult de afinitatea istorică dintre cele două țări. Serbia a reprezentat cândva bastionul ortodoxiei răsăritene al cărei reprezentant cel mai de seamă a fost “cea de-a treia Romă” a Rusiei după căderea Constantinopolului. Imperiul Habsburgic catolic se afla foarte aproape la Apus, o perioadă chiar înghițind Croația, iar Imperiul Otoman, musulman, a ocupat Serbia câteva secole. Patriarhul Alexei II, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, a demonstrat clar legăturile religioase puternice dintre cele două țări, intervenind în dispută cu afirmația că independența Kosovo “a deteriorat unilateral echi­librul lumii.”



Însă Rusia nu poate contracara sprijinul acordat de Kremlin autocraților din Europa de Est sau Asia Centrală, sau întârzierilor provocate de Rusia în ce privește sancțiunile internaționale pentru programul iranian de înarmare.

Interese economice

Pretextul apărării normelor inter­na­ționale sau legăturile tradiționale ascund adevăratul motiv al poziției Rusiei: Serbia permite Rusiei să-și proiecteze puterea și să acumuleze profit în Europa de Sud-Est. Relațiile comerciale ruso-sârbe înfloresc, iar corporațiile rusești au început să înghită active sârbești la prețuri de nimic. Vladimir Putin chiar a recu­noscut acest lucru, afirmând că este “normal ca o Rusie din nou în ascensiune să revină [în Serbia]“. Schimburile comerciale dintre cele două țări s-au ridicat la 2,6 miliarde de dolari în 2007, cu 22 la sută mai mult decât în 2006 și cu 56 la sută peste nivelul din 2005. Schimburile au con­stat în mare parte din importuri energetice din Rusia, țară cu care Serbia are cel mai mare deficit comercial.
Atunci când Serbia a deschis licitațiile pentru activele holdingului național de energie, Naftna Industrija Srbije, favoritismul Belgradului a asigurat profituri imense Rusiei. Câteva companii – MOL din Ungaria, PKN Orlen din Polonia, Lukoil din Rusia și Rompetrol din România – au făcut oferte de preluare a grupului la sfârșitul anului trecut.
Deși valoarea de piață era esti­mată de majoritatea analiștilor între 1 și 2 miliarde euro (1,5-3 miliarde dolari), grupul rusesc Gazprom a cum­părat un pachet de 51 la sută din NIS cu doar 400 milioane euro (589 mili­oane dolari) la sfârșitul lunii ianuarie. Gazprom are legături strânse cu administrația rusă: moștenitorul de­sem­nat al lui Putin la președinție, Dimitri Medvedev, este președintele consiliului de administrație al firmei.
În decembrie, când Rusia a lansat o ofertă inițială asemănătoare prețului final de cumpărare, ministrul sârb al economiei Mladjan Dinkici declara: “Această ofertă este umilitoare… doar terenul și construcțiile valorează 800 milioane euro (1,17 miliarde dolari), într-o estimare pesimistă, fără să ținem seama de afacere sau cota de piață.” Analiștii din Serbia și din străinătate cred că prim-ministrul a trecut peste capul lui Dinkici și a făcut presiuni pentru semnarea contractului în orice condiții, ca mulțumire pentru sprijinul în problema Kosovo.
Rusia, “primul dintre egali” în ce privește acordurile economice, potrivit vicepremierului sârb Bozidar Djelici, și-a extins influența adânc în economia Serbiei. Compania aeriană rusească Aeroflot și-a exprimat interesul pentru preluarea principalei linii aeriene sârbești, JAT, și ar putea lansa o ofertă concretă chiar la sfârșitul lui martie, potrivit oficialului Aeroflot Mihail Poliboiarinov. Alte active propuse pentru privatizare, între care Srpska Bank, sunt și ele în atenția finanțiștilor ruși.

Interese politice

Contractul NIS a venit la pachet cu un plan prin care Rusia să construiască segmentul intermediar al gazoductului South Stream de 900 de kilometri prin Serbia. Cu o capacitate anuală de 31 de miliarde de metri cubi de gaz, South Stream, care va livra gaze naturale de la Marea Neagră în Europa, prin Bulgaria, ar obliga Serbia să devină dependentă de importurile de combustibili din Rusia. Gazoductul ar cimenta de asemenea controlul Rusiei asupra pieței europene. UE și SUA plănuiesc construcția unei conducte cunoscute sub numele “Proiectul Nabucco”, prin care să se livreze gaze naturale din zona caspică, din Azerbaidjan prin Bulgaria, România și Ungaria, în speranța că astfel vor pune capăt monopolului rusesc asupra pieței energetice europene.
South Stream ar înăbuși în fașă aceste aspirații, lăsând în afară aliați ai SUA ca Turcia și România. Geamănul său de la nord, proiectul Nord Stream, ar urma să transporte carburanți pe sub Marea Baltică direct în Germania, permițând Rusiei să taie livrările spre statele central-europene fără a le afecta pe cele către partenerii mai puternici (economic și politic) din Occident. Împreună, aceste proiecte ar asigura Rusiei un control și mai ferm asupra pieței energetice europene.
Gazprom a încercat să exercite presiuni asupra Ucrainei, suspendând livrările de gaze naturale timp de trei zile la începutul lui 2006; în ciuda asi­gurărilor Gazprom, clienții occi­den­tali au reclamat scăderi în cantitățile de combustibili primite, fapt ce a sub­mi­nat încercarea companiei de a forța mâ­na Kievului în numele Moscovei. Gazoductele Stream ar permite Rusiei să aplice metoda “divide et impera”, în care Gazprom să exercite presiuni asupra unei singure țări, dacă Moscova ar dori un preț mai mare sau ar avea interese politice.

Blocarea proiectului Nabucco

Fără colaborarea Serbiei, Rusia ar fi obligată să se bazeze pe țări pro-occidentale, ca România. Și, fără Serbia, Rusia ar putea să nu reușească să blocheze proiectul Nabucco, cea mai mare amenințare occidentală la adresa strategiei energetice a Rusiei. Opoziția rusă față de independența Kosovo este garanția că Serbia va continua să fie principalul pion în planurile Rusiei.
Pentru a construi o lume mai sigură și mai liberă este nevoie de un răspuns comun.
Noii lideri europeni ar putea face posibilă o astfel de poziție. Preșe­din­tele Franței Nicholas Sarkozy afirma în 2007 că Rusia “își impune, cu oare­care brutalitate, revenirea pe scena mondială, profitând de resursee sale, în special petrolul și gazele naturale“. În ianuarie 2006, imediat după prima întâlnire cu Putin, cancelarul german Angela Merkel s-a întâlnit cu liderii opoziției ruse, cărora le-a recomandat să contribuie la “revitalizarea societății rusești“. Premierul britanic Gordon Brown a expulzat patru diplomați ruși din Marea Britanie în iulie anul trecut, după ce Rusia a refuzat extrădarea lui Andrei Lugovoi, principalul suspect în asasinarea lui Alexandr Litvinenko.
Liderii europeni ar trebui să aibă o politică unitară în privința industriei energetice rusești, prin care să se accelereze dezvoltarea proiectului Nabucco și să se liberalizeze comerțul cu companiile energetice rusești. Un pas important în acest sens ar fi, așa cum recomanda o propunere a Comisiei Europene din septembrie, să se interzică investițiile Gazprom în rețele de distribuție de energie din Europa până când Rusia își deschide propria rețea națională pentru investiții străine.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 54

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: