Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Long Term Evolution - viitorul 3G

Florin STAN

Nokia a anunțat că LSTI (LTE/SAE Trial Initiative) a reușit să atingă viteze de transfer de date de 100 Mbps în teste recente.

LTE/SAE (Long Term Evolu­tion/System Architecture Evo­lution) este o versiune evolua­tă (așa-numita 3,9G, aproape de 4G, dar nu chiar acolo) a tehnologiei radio de acces la rețea a telefoanelor mo­bile, gândită pentru a oferi viteze mari de transfer, într-o arhitectură simpli­fi­ca­tă, folosind noi scheme de transmisii și tehnologii avansate multi-antenă. Instalările comerciale ințiale ar trebui să atingă rate de transfer pe downlink de 100 Mbps și pe uplink de 50 Mbps, superioare atât generațiilor actuale 3G, cât și conexiunilor DSL fixe.
Inițiativa LSTI, lansată în luna mai a acestui an de nume mari din teleco­mu­nicații, precum Nokia, Ericsson, Alca­tel-Lucent, Nokia-Siemens Networks, Nortel, T-Mobile, France Tele­com/Oran­ge și Vodafone, vrea să demonstreze potențialul LTE/STE ca standard 3GPP. Pentru a face acest lucru, proiectul trebuie să treacă prin 3 faze: proof-of-concept (demonstrarea practică a tehnologiei), interoperabilitate și tes­tele comerciale.
Ceea ce a reușit acum LSTI este demonstrația că nivelul fizic LTE poate atinge nivelele dorite de performanță, atât în teste staționare, cât și mobile. Testele au folosit sisteme radio cu o singură antenă și cu antene multiple și au fost efectuate în laborator și în locații urbane.
„Aceste rezultate preliminare in­di­că posibilități foarte mari pentru tehnologia LTE 3GPP și reprezintă o vali­dare inițială tangibilă a realității sistemelor și serviciilor LTE 3GPP”, a afirmat un purtător de cuvânt al LSTI, grup în care între timp au intrat și alte companii importante din domeniu, precum China Mobile, Huawei, LG Elec­tronics, NTT DoCoMo, Samsung și Telecom Italia.
Testele LTE vor continua până spre sfârșitul lui 2009, urmând ca primele rețe­le să apară în 2010. Între timp, se esti­mează că LTE ar putea să fie contra­carat de către WiMax, o tehno­lo­gie wireless broadband, recent apro­bată ca standard ITU. Deși este consi­derată o tehnologie de generație 3G, oferind teoretic viteze de transfer de până la 70 Mbps, dar practic, deocam­dată, mult mai puțin (în jur de 3 Mbps), WiMax ar putea reprezenta o alter­na­tivă interesantă în perioada următoare pentru operatorii care vor să-și upgra­deze rețelele pentru a oferi viteze superioare celor curente 3G.
Dacă WiMax, promovat intens în special de către Intel, va avea succes în următorii ani și va fi adoptat de către operatori și dacă va reuși să atingă performanțe mai apropiate de cele teoretice, LTE ar putea întâmpina o compețitie serioasă în 2010 când va fi lansat.

Protocolul IP

O caracteristică a așa-numitelor rețele „4G”, inclusiv UMTS evoluate, este că se bazează în esență pe TCP/IP, principalul protocol de Internet, iar serviciile de nivel superior, ca acelea de voce, video și mesagerie, sunt construite peste acesta. În 2004, 3GPP a lansat această propunere ca pas următor pentru UMTS și a inițiat studii de fezabilitate pentru așa-numi­te­le rețele All IP (AIPN). Aceste pro­pu­ne­ri, care includeau recomandări pentru versiunea 3GPP 7 în 2005 (deși unele aspecte erau deja incluse în versiuni chiar mai vechi, 4 de pildă), stau la baza încercării de construire a protocoalelor de nivel superior ale UMTS evoluat. Partea de LTE a acestei încercări se numește 3GPP System Architecture Evolution.
La o primă analiză, back-end-ul UMTS devine accesibil printr-o varie­ta­te de mijloace, cum ar fi rețeaua radio proprie GSM/UMTS (GERAN, UTRAN și E-UTRAN), WiFi, și chiar sisteme „concurente” ca WiMAX și CDMA2000. Utilizatorilor de rețele radio non-UMTS li s-ar oferi un punct de acces la rețea­ua IP, cu diverse nivele de securitate în funcție de gradul de siguranță a rețelei folosite pentru realizarea conexiunii. Utilizatorii de rețele GSM/UMTS ar folosi un sistem integrat în care toate autentificările la fiecare nivel al sistemului sunt acoperite de un singur sistem, în timp ce utilizatorii care accesează rețeaua UMTS prin WiMAX sau alte tehnologii asemănătoare ar folosi conexiunea WiMAX într-un fel (de pildă, autentificându-se printr-o adresă MAC sau ESN) și link-up-ul UMTS în alt fel.

E-UTRA

Interfața versiunii 8, E-UTRA (Evolved UTRA, prefixul E fiind folosit în general pentru echivalentele evoluate ale unor componente UMTS mai vechi) ar fi folosită de operatorii UMTS care folosesc propriile rețele wireless. Este important de menționat că Versiunea 8 este concepută pentru utilizarea pe orice rețea IP, inclusiv WiMAX și WiFi, și chiar pe rețele wired.
Sistemul E-UTRA propus folosește OFDMA pentru downlink (de la turn la handset) și Single Carrier FDMA (SC-FDMA) pentru uplink, și utilizează MIMO cu până la patru antene pe stație. Schema de codare de canal pentru blocurile de transport este codarea turbo și un interleaver intern cu cod turbo bazat pe polinoame de permutare pătratice (QPP).
Folosirea OFDM, sistem în care spectrul disponibil este împărțit în mii de purtătoare foarte înguste, fiecare pe o frecvență diferită, fiecare transportând o parte a semnalului, permite E-UTRA o flexibilitate mult mai mare în folosirea spectrului decât sistemele mai vechi bazate pe CDMA care dominau 3G. Rețelele CDMA necesită alocarea de blocuri mari de spectru pentru fiecare carrier, pentru a menține rate ridicate de transfer și a maximiza eficiența. Construirea de dis­po­zitive radio capabile să gestioneze rate de transfer diferite (și lățimi de bandă diferite) este mai dificilă decât producerea de dispozitive cu purtă­toa­re de transmitere și primire de o sin­gură mărime, de aceea în general sistemele bazate pe CDMA au stan­dardizat amblele categorii. Standar­di­za­rea pe o felie fixă de spectru are consecințe pentru operatorii care folosesc sistemul: o bandă de spectru prea îngustă ar afecta eficiența și lăți­mea de bandă maximă pe handset; o felie prea mare, și operatorii fără rezerve de spectru nu se vor putea dez­volta. Aceasta a devenit o problemă majoră la promovarea în SUA a UMTS în defavoarea W-CDMA, întrucât stan­dardul de 5 MHz al W-CDMA a împie­dicat adesea operatorii să o folosească în paralel cu standardele GSM exis­ten­te.
OFDM are o eficiență spectrală de link mai mare decât a CDMA, iar atunci când este combinată cu formate de mo­dulare ca 64QAM și tehnici ca MIMO, E-UTRA ar trebui să fie substan­țial mai eficientă decât W-CDMA cu HSDPA și HSUPA.
Însă CDMA poate „suprapune” flu­xuri multiple pe același canal (lărgire de spectru). Dat fiind că orice utilizator, sau nod, poate transmite fluxuri multi­ple pe același canal, CDMA poate teo­retic să atingă viteze mai mari decât OFDM, folosind aceeași lățime de bandă. În cazul serviciilor de voce, se pot face mai multe apeluri simultan pe același canal. Versiunea revizuită a CDMA folosită de Verizon Wireless, 1xEV-DO rev. A, permite teoretic o vite­ză de 3.100 kbit/s la downlink. Versiu­nea revizuită a CDMA în curs de dezvol­tare în prezent, 1xEV-DO rev. C, permite o viteză la downlink de 280.000 kbit/s, în teorie, de departe mai mare decât cea a OFDM. Prin urmare, CDMA are o eficiență spectrală de link mai mică, dar o eficiență spectrală mai mare pentru sistem în ansamblu și poate găz­dui un număr mai mare de utili­za­tori. Dezavantajul este că CDMA folosește aceeași lățime de bandă indiferent de numărul de utilizatori.

Downlink

Ecartamentul între sub-purtătoare la downlink-ul OFDM este de 15 kHz și sunt disponibile un număr maxim de 2.048 de sub-purtătoare. Dispozitivele mobile trebuie să poată primi toate cele 2.048  de sub-purtătoare, dar sta­ția de bază nu trebuie să transmită decât 72 de sub-purtătoare. Trans­mi­sia este împărțită în eșantioane de timp cu o durată de 0,5 ms și sub-cadre cu durată de 1,0 ms. Un cadru radio are 10 ms.
Formatele de modulare compa­ti­bile pe canalele de downlink date sunt QPSK, 16QAM și 64QAM.
Pentru operarea MIMO, se face distincția între un singur utilizator MIMO, pentru sporirea fluxului de date al unui singur utilizator, și utilizatori MIMO multipli, pentru sporirea fluxului celular.

Uplink

Tipul de uplink propus în prezent folosește modulare QPSK sau 16QAM (opțional 64QAM) și multiplexing SC-FDMA. SC-FDMA este folosit deoarece are un raport de putere medie/peak (Peak-to-Average Power Ratio – PAPR) scăzut. Fiecare dispozitiv mobil are cel puțin un transmițător. Dacă se introduce virtual MIMO/Spatial Division Multiple Access (SDMA), rata de transmitere a datelor pe uplink poate fi mărită, în funcție de numărul de antene de la stația de bază. Cu această tehnologie, mai multe mobile pot refolosi aceleași resurse.

Publicat în : Tehnologie  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: