Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Interviu cu prof. dr. Ioan Lascăr - "Nu refuz niciodată un pacient dacă ştiu că îi pot fi de ajutor"

Virginia MIRCEA

Când pune mâna pe bisturiu şi taie nu are egal. Este cel mai bun. Are o carte de vizită absolut impresionanta. Este vedeta incontestabilă a "chirurgiei plastice şi a microchirurgiei reconstructive". A salvat vietile a mii si mii de oameni, dupa cum altora, nici ei putini la numar, le-a schimbat destinele. Prof. dr. Ioan Lascăr este şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă "Floreasca", Bucureşti.

Domnule profesor, aveţi un CV cât o carte, când se vorbeşte de chirurgie plastică sau estetică. Profesorul Lascăr este primul nume cu care asociezi această profesie. Ce însemnă, în România anului 2007 chirurgia estetică, şi ce va însemna în anul 2008?   
Chirurgia estetică este parte com­ponentă definitorie a chirurgiei plastice inclusiv în România şi poate fi consi­derată ca principala ­ţintă a "agresiunii tehnologice" din cadrul specialităţii.
În România, această latură a spe­cialităţii a fost tradiţional practicată, însă în ultimii ani interesul pentru teh­nicile de specialitate vizând modelarea corpului şi reîntinerirea aparenţei orga­nismului uman a crescut considerabil.
Sunteţi prorector ştiinţific la Univer­sitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Câţi dintre studenţii dum­nea­voastră îşi aleg această specialitate pentru examenul de rezidenţiat, ştiindu-se că me­di­cii de chirurgie estetică câştigă foarte bine?
În prezent chirurgia plastică, este­tică şi microchirurgia reconstruc­tivă este o specialitate dorită, iar medicii rezidenţi care pot spera să o aleagă ca specialitate în urma concursului de rezidenţiat trebuie să se poziţioneze în primele locuri ale clasamentului.
Subliniez faptul că tânăra gene­ra­ţie este atrasă în special de domeniul microchirurgiei reconstructive, partea cea mai complexă şi spectaculoasă a specialităţii.
Pe lângă activitatea de la Spitalul Floreasca, aveţi şi propria clinică. Sunt activităţi diferite?
Domeniul de preocupări ce-i revine chirurgiei estetice din cadrul specia­lităţii este în general neacoperit de sistemele de asigurări de sănătate în întreaga lume.
Acest fapt se constituie într-un argu­ment consistent pentru desfă­şu­ra­rea acestei părţi a specialităţii în sectorul privat care reclamă calităţi deosebite ale condiţiilor tehnologice şi hoteliere, cu costuri semnificative.
Nu trebuie uitat nici faptul că beneficiarii chirurgiei estetice nu sunt bolnavi, adică nu sunt pacienţi în sen­sul binecunoscut al cuvântului.
Această categorie de persoane trebuie de regulă să fie într-o formă fizică foarte bună care să permită o agresiune chirurgicală fără important răsunet biologic şi cu riscuri minime.
Care a fost cel mai deosebit caz pe care l-aţi avut?
În cariera personală, ce depăşeşte 3 decenii, am operat circa 33.000 pacienţi, multe cazuri fiind deosebite, unele fiind premieră naţională.
Fără îndoială, cel mai spectaculos a fost cazul reprezentat de tumora-gigant pe care am operat-o conducând o echipă complexă internaţională.
Dacă ne raportăm la literatura de specialitate, acest caz este unic, ne­mai­fiind comunicată nici o situaţie în care tumora cântărea după înde­păr­tare de două ori mai mult decât pa­cientul.
Putem asocia cu arta chirurgia estetică?
În general, medicina este asociată şi cu arta, însă chirurgia plastică şi mai ales domeniul chirurgiei estetice este mult mai apropiat de artă.
Recent, aţi fost desemnat între primele zece personalităţi româneşti în care publicul are cea mai mare încredere. Care credeţi că este resortul acestei încrederi?
Probabil faptul că nu refuz niciodată un pacient dacă ştiu că îi pot fi de ajutor şi totodată nu am evitat să mă angajez în rezolvarea unor cazuri considerate foarte dificile, unele dintre ele fiind mediatizate.
Precizez faptul că nu vânez media­ti­zarea, ci din contră, de câte ori a fost posibil am încercat să-mi protejez pa­cie­n­ţii, rezolvând cazurile cu maximă discreţie.
Fiul dumneavoastră a ales o altă direcţie, lucru mai rar. Sunteţi deza­măgit că nu vă calcă pe urme?
Nu numai fiul meu Bogdan a ales altă profesie decât tatăl, ci şi eu am ales altă profesie dacât tatăl meu, care a fost preot. Nu sunt dezamăgit că fiul meu a ales altă profesie, ci sunt chiar fericit că practică cu pasiune o profesie pentru care are un talent deosebit şi care îi oferă prilejul de a fi creator.
Realizările obţinute, aprecierile din partea criticilor de artă, dar si proiectele ce ţin de domenii de anvergură ale ar­telor vizuale îi oferă motivaţia pentru dedi­carea practic integrală a timpului.

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: