Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu cu prof. dr. Ioan Lascăr - "Nu refuz niciodată un pacient dacă știu că îi pot fi de ajutor"

Virginia MIRCEA

Când pune mâna pe bisturiu și taie nu are egal. Este cel mai bun. Are o carte de vizită absolut impresionanta. Este vedeta incontestabilă a "chirurgiei plastice și a microchirurgiei reconstructive". A salvat vietile a mii si mii de oameni, dupa cum altora, nici ei putini la numar, le-a schimbat destinele. Prof. dr. Ioan Lascăr este șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgență "Floreasca", București.

Domnule profesor, aveți un CV cât o carte, când se vorbește de chirurgie plastică sau estetică. Profesorul Lascăr este primul nume cu care asociezi această profesie. Ce însemnă, în România anului 2007 chirurgia estetică, și ce va însemna în anul 2008?   
Chirurgia estetică este parte com­ponentă definitorie a chirurgiei plastice inclusiv în România și poate fi consi­derată ca principala ­țintă a "agresiunii tehnologice" din cadrul specialității.
În România, această latură a spe­cialității a fost tradițional practicată, însă în ultimii ani interesul pentru teh­nicile de specialitate vizând modelarea corpului și reîntinerirea aparenței orga­nismului uman a crescut considerabil.
Sunteți prorector științific la Univer­sitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila". Câți dintre studenții dum­nea­voastră își aleg această specialitate pentru examenul de rezidențiat, știindu-se că me­di­cii de chirurgie estetică câștigă foarte bine?
În prezent chirurgia plastică, este­tică și microchirurgia reconstruc­tivă este o specialitate dorită, iar medicii rezidenți care pot spera să o aleagă ca specialitate în urma concursului de rezidențiat trebuie să se poziționeze în primele locuri ale clasamentului.
Subliniez faptul că tânăra gene­ra­ție este atrasă în special de domeniul microchirurgiei reconstructive, partea cea mai complexă și spectaculoasă a specialității.
Pe lângă activitatea de la Spitalul Floreasca, aveți și propria clinică. Sunt activități diferite?
Domeniul de preocupări ce-i revine chirurgiei estetice din cadrul specia­lității este în general neacoperit de sistemele de asigurări de sănătate în întreaga lume.
Acest fapt se constituie într-un argu­ment consistent pentru desfă­șu­ra­rea acestei părți a specialității în sectorul privat care reclamă calități deosebite ale condițiilor tehnologice și hoteliere, cu costuri semnificative.
Nu trebuie uitat nici faptul că beneficiarii chirurgiei estetice nu sunt bolnavi, adică nu sunt pacienți în sen­sul binecunoscut al cuvântului.
Această categorie de persoane trebuie de regulă să fie într-o formă fizică foarte bună care să permită o agresiune chirurgicală fără important răsunet biologic și cu riscuri minime.
Care a fost cel mai deosebit caz pe care l-ați avut?
În cariera personală, ce depășește 3 decenii, am operat circa 33.000 pacienți, multe cazuri fiind deosebite, unele fiind premieră națională.
Fără îndoială, cel mai spectaculos a fost cazul reprezentat de tumora-gigant pe care am operat-o conducând o echipă complexă internațională.
Dacă ne raportăm la literatura de specialitate, acest caz este unic, ne­mai­fiind comunicată nici o situație în care tumora cântărea după înde­păr­tare de două ori mai mult decât pa­cientul.
Putem asocia cu arta chirurgia estetică?
În general, medicina este asociată și cu arta, însă chirurgia plastică și mai ales domeniul chirurgiei estetice este mult mai apropiat de artă.
Recent, ați fost desemnat între primele zece personalități românești în care publicul are cea mai mare încredere. Care credeți că este resortul acestei încrederi?
Probabil faptul că nu refuz niciodată un pacient dacă știu că îi pot fi de ajutor și totodată nu am evitat să mă angajez în rezolvarea unor cazuri considerate foarte dificile, unele dintre ele fiind mediatizate.
Precizez faptul că nu vânez media­ti­zarea, ci din contră, de câte ori a fost posibil am încercat să-mi protejez pa­cie­n­ții, rezolvând cazurile cu maximă discreție.
Fiul dumneavoastră a ales o altă direcție, lucru mai rar. Sunteți deza­măgit că nu vă calcă pe urme?
Nu numai fiul meu Bogdan a ales altă profesie decât tatăl, ci și eu am ales altă profesie dacât tatăl meu, care a fost preot. Nu sunt dezamăgit că fiul meu a ales altă profesie, ci sunt chiar fericit că practică cu pasiune o profesie pentru care are un talent deosebit și care îi oferă prilejul de a fi creator.
Realizările obținute, aprecierile din partea criticilor de artă, dar si proiectele ce țin de domenii de anvergură ale ar­telor vizuale îi oferă motivația pentru dedi­carea practic integrală a timpului.

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: