Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu cu Margareta Matache - "Incluziunea romilor trebuie să treacă de pe hârtie în realitate"

Roxana MAZILU

Margareta Matache este directoarea Centrului Romilor pentru Intervenție Socială și Studii din București - Romani CRISS -  una dintre cele mai importante și active organizații ale romilor din România. Vocea Romani CRISS s-a facut tot mai auzită în ultimele luni pe fundalul crizelor sociale, dar și diplomatice care au readus în atenție situația romilor din țară și Europa, dar și prin luările de poziție ferme împotriva limbajului xenofob. Margareta Matache ne oferă o analiză și o opinie din interiorul societății civile rome asupra situației actuale a romilor și a problemelor delicate ale acestei minorități.

Infracționalitatea nu are culoare etnică

Care este părerea dumneavoastră față de situația socială a cetățenilor români de etnie romă din străinătate?
Condițiile în care atât romi, cât și români din România trăiesc în tabere la periferiile orașelor europene sunt extrem de similare cu situația în care romii trăiesc în Pata Rat (județul Cluj), de exemplu. Faptul că aceste probleme nu au fost rezolvate în România a condus la transferarea unei părți din "problemă" la nivelul UE. Sunt convinsă că reprezentanții Guvernului României știau de existența comu­nită­ților sărace din România înainte de integrare și că au fost conștienți că nu intrăm în Europa doar cu IT-iștii, translatorii și europarlamentarii, dar și cu problemele României, inclusiv cu problemele romilor.
Ar trebui ca statul român, și chiar Uniunea Europeană prin instituțiile ei să ia măsuri speciale dedicate romilor? Care ar fi acestea?
Aș aborda aici tema educației care este un exemplu bun de politică de măsuri afirmative dat de Ministerul Educației și Cercetării din România, unul dintre puținele ministere care a manifestat interes și, mai ales, a înregistrat progrese în ceea ce privește romii. La nivel universitar, politicile MEC cu privire la romi au debutat în 1992-1993 (la inițiativa Catedrei de Asistență Socială a Universității Bucu­rești), au continuat până în 2006 și au fost incluse și la nivel liceal. 
Față de aceste măsuri afirmative există reacții legate de înțelegerea oamenilor de rând, a reprezentanților instituțiilor, ai mass-media, în ceea ce privește "nedreptatea" în cazul neapli­că­­rii principiului neutralității prin reven­dicările speciale pentru minorități (în cazul nostru pentru romi).
Poate că este dificil de înțeles de ce locurile speciale la facultate, licee nu sunt acte discriminatorii. În realitate însă, este destul de evident faptul că multe dintre nedreptățile la care sunt supuși romii din România, de exemplu, sunt diferite de nedreptățile la care sunt supuși majoritarii. Astfel, un pă­rin­te român nu va putea înțelege revolta unui părinte rom care este obligat să își trimită copilul într-o clasă separată pentru romi, unde calitatea educației oferite de către cadrele didactice este foarte slabă. Nu va înțelege nici nedu­merirea unui părinte rom care dorește să își dea copilul la un liceu privat, dar nu poate, pentru simplul motiv că pă­rinții români ai elevilor înscriși la acel liceu se opun.
Pentru astfel de situații sunt necesare mecanisme de protecție a minorităților împotriva unor posibile nedreptăți; nu este vorba, în nici un caz, despre privilegii nedrepte, ci, mai degrabă, despre compensarea unor dezavantaje.
Care este poziția dumneavoastră față de romii care comit infracțiuni în străinătate? Cum pot fi acestea evitate?
Asocierea comiterii unei infracțiuni cu etnia nu are nici o importanță din prisma informației de interes public. Nu există date care să demonstreze că numărul infractorilor romi care comit infracțiuni în străinătate este mai mare decât numărul infractorilor de altă etnie. Răspunsul este simplu: tuturor infractorilor, indiferent de etnie, trebuie să li se aplice sancțiuni conform legis­lației în vigoare.
"Cuvintele au puterea de a determina acțiuni"
Care este situația actuală a minorității rome în România din punct de vedere social și economic?
Ultimii ani au marcat în România o creștere considerabilă a preocupării autorităților pentru drepturile gru­pu­rilor minoritare, implicit ale romilor, dată fiind nevoia îndeplinirii criteriilor politice de la Copenhaga pe care România și le-a asumat în vederea integrării în Uniunea Europeană.
În  România s-au produs progrese extrem de importante, în sensul în care avem la dispoziție instrumente legale mai performante pentru a combate și sanc­ționa discriminarea și abuzurile împotriva romilor. Guvernul României și-a asumat implicarea în rezolvarea problemelor cu care se confruntă minoritatea romă, prin diverse iniția­tive, cum ar fi participarea la Deceniul de Incluziune a Romilor sau adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 430/2001 - Strategia Guvernului României pentru îmbunătățirea situației romilor, cu modificările și completările ulterioare sau, indirect, prin adoptarea legislației antidiscriminare.
Ce face și ce nu face statul român pentru cetățenii de etnie romă?
Cu toate că, până la momentul actual, au fost elaborate o multitudine de măsuri menite a sprijini integrarea socială a romilor, este foarte important să fie analizate progresul și modul în care aceste recomandări sunt puse în practică.
Dacă Guvernul a reușit să dezvolte și să adopte strategii naționale pentru îmbunătățirea situației romilor, rămân în continuare lipsuri substanțiale cu privire la implementarea lor efectivă la nivel local. Un sector particular de îngrijorare este absența de mecanisme structurale/instituționale care să ofere sprijin durabil programelor de integrare pentru romi. Alte probleme sunt finanțarea insuficientă, lipsa voinței politice la nivel național și apatia sau neglijența în a implementa politici la nivel municipal sau local.
Din păcate, în pofida îmbunătățirii cadrului legal, nu a fost semnalată o îmbunătățire și în ceea ce privește atitudinile reprezentanților instituțiilor față de romi, în perioada 2005-2006 înregistrându-se acte grave de abuz și discriminare săvârșite de către autoritățile locale față de romi.
Care este sursa atitudinii și a limbajului xenofob al politicienilor? Ce se poate face pentru descurajarea acestor reacții?
Declarațiile recente ale unor lideri politici marcanți au adus în spațiul public dezbateri referitoare la "corectitudinea politică" atunci când abordam subiectul "romi". Aceste decla­rații au stârnit reacții dure din par­tea organizațiilor non-guver­na­men­tale, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării fiind sesizat în acest sens pentru mai multe situații. În același timp, însă, politicienii nu au înțeles reacțiile ONG-urilor, consi­de­rând minore aceste derapaje de limbaj în comparație cu acțiunile concrete legate de politicile pentru romi din ultimii ani. 
Exprimarea unor opinii stereotipe si tendențioase despre romi este accep­tată, la nivelul societății românești și a formatorilor de opinie, motiv pentru care este important să conștientizăm persoanele publice că astfel de decla­rații publice nu sunt acceptabile într-o societate democratică și însu­și­rea unui limbaj "politically correct" trebuie să devină parte integrantă din discursul public. În același timp, trebuie conș­tien­tizat faptul că limbajul "politically correct" nu este doar o formă de respect față de alții, dar și o măsură de prevenire a unor situații de conflict, resentimente etc. care pot apărea la grupul afectat de un limbaj neadecvat. Cuvintele au puterea de a determina acțiuni.

Cum se implică societatea civilă

Ce acțiuni pentru promovarea imaginii romilor și combaterea discriminării desfășurați? Ce impact și rezultate au avut campaniile?
Organizația Romani CRISS a avut, foarte des, un rol incomod, criticând instituțiile publice atunci când acestea au aplicat tratamente diferențiate în ceea ce privea comunitățile de romi, raportând diverselor organisme pentru drepturile omului situațiile de discri­mi­nare, abuz și violență. În același timp, orga­nizația noastră a încercat să sprijine autoritățile atunci când acestea au încercat să producă o schimbare a situației romilor. Acest lucru s-a realizat fie oferindu-le exem­ple de bună practică, preluate apoi și dezvoltate în cadru instituțional (cum ar fi instituția mediatorului sanitar), fie acționând ca parteneri în diferite proiecte.
În anul 2007, am continuat cam­pa­niile de promovare a imaginii romilor și de combatere a discriminării prin realizarea unui spot TV "Altfel. Dar la fel", a unui videoclip "Hora Ursarina" inter­pretat de Hara si Tamango (în care se arată modul în care se întrepătrund și comunică două lumi aparent diferite, dar care învață una de la cealaltă), cât și materiale informative despre istoria romilor și mecanismele discriminării. În plus, s-au organizat dezbateri cu viitori medici, avocați, magistrați și ofițeri de politie, dar și cu jurnaliști.
Un eveniment mai deosebit al cam­paniei a fost "Rasismometrul", o meta­foră de testare a sănătatii civice. Unul dintre rezultatele surprinzătoare a fost că foarte mulți dintre cei aproape 800 de participanți au optat pentru soluții segregaționiste în cazul romilor, deși nu avuseseră niciodată un conflict sau altercație de orice fel cu romii. Iată că stereotipul se transmite și are efecte fără măcar a se forma din gene­ralizarea unei experiențe personale.

Integrare și cultură romă

În ce fel vedeți realizată integrarea romilor? Cum se poate produce aceasta, prin ce acțiuni, măsuri politice și ale societății civile?
Incluziunea socială a unui grup minoritar, așa cum este cel al romilor, nu constă doar în scrierea de strategii și planificarea unor costuri minime. Dimpotrivă, este o acțiune pe termen lung, care implică niște costuri însemnate, o voință politică deosebită și, mai ales, interes din partea insti­tuțiilor care să aplice același trata­ment, respect și acceptare a grupului minoritar pe care le aplică în mod curent cetățenilor majoritari.
Mai mult, incluziunea socială a unui grup etnic presupune și recu­noaș­terea contribuțiilor acestuia la istoria și la cultura națională. Problemele romilor din România nu persistă din cauza legislației, a strategiilor și a planurilor existente, ci este vorba, mai degrabă, de implementarea acestor măsuri, de schimbarea practicilor și a atitudinilor. Acest proces, însă, este unul de durată, care necesită eforturi serioase de educație în spiritul accep­tării diversității și trebuie să determine autoritățile să acționeze cel puțin pentru combaterea discriminării instituționale.
Ce se întâmplă cu cultura autentică a romilor? De ce nu este aceasta mai mult susținută și promovată? Cum poate fi schimbată această situație care ar duce deopotrivă la sporirea stimei și a conștiinței de sine a romilor pe de o parte și la o mai bună cunoaștere a lor de către ceilalți cetățeni, pe de altă parte? 
 Atunci când România va fi pre­gă­tită să privească romii ca pe cetățeni egali, și nu cetățeni de "mâna a doua", când politicienii vor vorbi despre romi folosind argumente, și nu doar infor­mații din presă, atunci cand acțiunile instituțiilor locale vor fi realizate în conformitate cu nevoile specifice ale comunităților, atunci când vom învăța despre romii din Romania la orele de istorie a României, vom asista și la un proces de creștere a stimei de sine a romilor, de creștere a numărului celor are își afirmă identitatea, a celor care învață limba romani.
În ceea ce privește muzica aute­ntică romani, eu mi-aș face mari pro­bleme și spun asta pentru că româ­nilor le place muzica romani, însă sunt intoleranți cu romii!
Cum se vor împăca tradițiile rome cu legislația actuală privind căsătoria, drepturile copilului etc.?
Deși ilegale, căsătoriile între minori romi continuă să aibă loc în comunități tradiționale din România și în prezent fără intervenția autorităților, a orga­ni­zațiilor de romi și a liderilor locali.  În ceea ce privește legislația, eu nu cred în compromisuri, "împăcări", însă nici nu cred că măsuri exclusiv punitive și în masă vor rezolva pro­ble­ma căsă­to­riilor timpurii. Deși acest subiect este abordat frecvent în mass-media în ultimii 10 ani, nu s-a realizat o abor­da­re reală, din partea mai multor actori, care să ducă la o ameliorare. Repre­zen­ta­nții direcțiilor de protecție a copilului ignoră aceste situații pentru că "asta este tradiția lor" sau pentru că se tem să intre în comunitățile tradiționale, iar organizațiile de romi nu au oferit modele de intervenție în astfel de cazuri.
Nu cred că trebuie găsită o soluție de compromis, ci consider că atât autoritățile, cât și reprezentanții romilor trebuie să înceapă să lucreze efectiv cu aceste comunități.
Cum vedeți viitorul romilor din România? Cum vor putea aceștia să se integreze în societatea românească și în alte societăți europene fără să își piardă identitatea?
Diversitatea culturală reprezintă o premisă a învățământului de calitate și existența unor relații sociale etnic diverse în interiorul școlii/clasei poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării personale a copiilor, atât romi, cât și neromi.
Autoritățile române trebuie să se asigure că, la toate nivelurile educa­țio­nale, se predau informații despre con­tribuția romilor la societatea româ­nească în tot cursul istoriei, împreună cu limba și cultura romilor. Există o ne­voie clară și substanțială de conștien­tizare la nivelul populației și cu precădere la nivelul instituțiilor publi­ce, cu privire la prejudecăți și stereo­tipuri împotriva romilor, cu privire la anti-discriminare.

 

 

Interviu realizat de Roxana MAZILU

Publicat în : Interviu  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: