Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

România, brandul anului 2008

Claudia CRISTESCU

Dispute interminabile între actorii politici, bilețele, demisii, corupție și trafic de influență, scandaluri mediatice. Aceasta este imaginea din 2007 a României, mai nou asociată cu eticheta “țară exportatoare de criminali”.

Aceasta este percepția străinilor despre noi și nici nu e de mirare, dat fiind faptul că nu avem un brand de țară. De prin 2001, se tot discută pe la conferințe, simpozioane și reuniuni ale experților în marketing despre brandul de țară, fără vreo concretizare mai mult decât în lamentații gen “de ce nu are țara noastră o carte de vizită care să o diferențieze de altele” sau frus­trări legate de confundarea Bucureș­tiului cu capitala Ungariei, Budapesta. De altfel, România este unul dintre puținele state din lume care nu au definit un brand de țară recognoscibil pretutindeni în lume, cu excepția celui de “țara lui Dracula și Ceaușescu” sau de asociere cu imaginea imigranților, cerșetorilor și criminalilor.

“Ca imagine, România e un mare zero”

Strategia de export a României 2005-2009, cu 75 de pagini și 16 poli­tici sectoriale enunțate în  domeniile cu cel mai mare potențial de export (mobilă, IT, vin, textile, agricul­tu­ră ecologică, construcții de mașini, chimie, petrochimie, servicii profe­sio­nale și de afaceri, electronică, electro­tehnică, servicii medicale, agroturism) a rămas doar pe hârtie. Proiectul Imagine România a fost o altă inițiativă lăudabilă, însă neconcretizată în nimic mai mult decât organizarea de semi­narii, workshop-uri și constituirea coaliției de ONG-uri pompos denumită “Grupul de Initiațivă pentru Promo­varea Imaginii României”. De pro­gramul Made in Romania s-a ales praful, bugetul alocat fiind risipit în direcții total greșite, iar Branding Romania gestionat de Agenția pentru Strategii Guvernamentale (ASG) șchioapătă, fiind în faza licitațiilor și al căutării unui consultant. Deși noi, românii, avem o aversiune teribilă față de străinii care vin și ne dau lecții, aceștia au punctat “la rece” minusurile capitalului de imagine extern. Succesiv, trei dintre așii brandingului de națiuni, ne-au atenționat că este mai scump să schimbi o percepție negativă într-una pozitivă decât să creezi una pozitivă pornind de la zero. “Imaginea negativă a României este cauzată de un vacuum de imagine”, spunea  expertul Simon Anholt,  pentru Jack Trout ,“România e un mare zero, ca imagine”, în timp ce reputatul Wally Olins ne îndemna să acceptăm că “România nu este o țară foarte importantă în lume”.

Rovertising

Potrivit predicțiilor pieței de adver­tising, România va fi cel mai marketat brand în 2008 și, așa cum avem deja de-a face cu tryvertising, blogvertising sau badvertising, se va vorbi în curind și de rovertising. Specialiștii români văd ca un prim pas în situarea țării noastre pe harta lumii, crearea unui portal complex, Experience Romania, bogat în informații și interactiv, care să le ofere străinilor interesați informații despre oamenii și locurile din România, filme, bloguri și texte cu bune și cu rele despre ceea ce suntem. Mai pesimist,  directorul Agenției de Strategii Guvernamentale, Alfred Bulai, crede că este nevoie de circa zece milioane de euro și de un interval de trei ani pentru a construi brandul „România“.
O inițiativă concretă va veni tocmai dinspre Guvern, prin suplimentarea bugetelor Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii cu 2,97 milioane de lei pentru finanțarea acțiunilor de diplomație culturală desfășurate cu ocazia Zilei Naționale a României, într-o inițiativă ce se urmărește a se perpetua și în 2008. Pachetele vor conține albume Constantin Brâncuși, CD-uri și DVD-uri cu muzica lui George Enescu și cu filme românesti premiate la Cannes.

Etnie de Cronica Neagră

Percepția externă a țării noastre în 2008 va depinde extrem de mult de maniera în care va fi gestionată criza diplomatică și de imagine din Italia, principala lovitură de imagine primită de România în 2007. Trebuie avut în vedere un detaliu important, anume că românofobismul din Peninsulă nu a emers cu cazul Mailat. Acesta a fost doar răbufnirea unui puseu xenofob latent în societatea italiană, identifi­ca­bil pe zidurile măzgălite cu mesaje rasis­te și antiimigraționiste și în aug­mentarea mișcărilor neofasciste. Antiro­mânismul de la toate nivelurile societății italiene este cuprins în articolul apărut în 2006 în cotidianul italian Il Tempo: „Rasa cea mai violen­tă, periculoasă, capabilă să ucidă pentru un pumn de mărunțiș... O etnie ce apare mereu la Cronica Neagră. Româ­nii nu se tem de nimic, dispre­țuiesc chiar și viata copiilor și a femei­lor, acționează mereu în grup pentru a-și duce la bun sfârșit nenumăratele activități criminale. Ei dețin monopolul prostituției si al clonării de carduri.”

Clișee naționale

Construirea brandului de țară în 2008 va trebui să pornească de la trăsăturile definitorii ale României și românilor. Ab ovo, istoricul Neagu Djuvara opina că nu avem nimic care să valideze celebra sintagmă „specific național” în condițiile în care invazia ro­ma­nă nu s-a datorat neapărat nece­sității înglobării spațiului geto-dacic în Imperiul Roman, ci pentru că romanii aveau probleme de ordin bancar, iar dacii erau experți în falsificarea mone­delor romane.
Posturile internaționale de televiz­i­une (gen TV5, CBS, BBC) a căror repor­teri s-au tot perindat la noi în țară aco­perind subiectul orfelinatelor, prosti­tuției, pedofiliei și cerșetoriei, ne-au caracterizat de fiecare dată ca o țară săracă, nesigură și înapoiată. Din acest considerent, a produce “Marca România” va însemna, în primul rând, deba­rasarea de imaginile clasice, clișeele sau stereotipiile la a căror per­petuare externă asistăm impasibili. La capitolul Personalități și personaje, se face referire aproape exclusiv la Nico­lae Ceaușescu, Dracula, imigrantul român de după ‘90, țiganii cerșetori, baronii locali și centrali. În materie de Caracter și comportament, românii sunt percepuți ca ghidându-se după sintagma “Să moară capra vecinului”, dar și pentru lipsa de respect față de reguli, șpaga, pila și hoția din banul public, lenea, ignoranța, lipsa dem­ni­tății în fața străinilor și a istoriei re­cente, lipsa coeziunii sociale, “țeapa”, mentalitate tip “dă tunul și fugi”, tole­rarea corupției. În ceea ce privește Ima­gistica simplă, România este re­dată prin sărăcie, plug de lemn tras de boi, șatre de țigani, case din chirpici, apa de canal, orfanii lui Ceaușescu, câini comunitari, spitale mizerabile. Iar la nivel evenimențial, ne remarcăm în ochii străinilor prin Revoluția din 1989, mineriade și scandalul adopțiilor ilegale.

Corporația România

Guru-ul marketingului mondial, Jack Trout, spunea că “țara trebuie tratată ca o afacere sau o marcă. Trebuie identificate direcțiile de dezvol­tare ale afacerilor și zonele de interes. România are nevoie de o strategie la nivel național, și asta e treaba Guvernului, care trebuie să identifice ce este România, ce o reprezintă și ce o diferențiază de alte țări”. România tratată în acest fel, ca o corporație de brand, va funcționa cu rezultate notabile într-un orizont de timp mediu spre lung; nu trebuie să ne amăgim că, brusc, imaginea externă și despre noi înșine va fi mult îmbunătățită peste 2 ani. Nici gând. Strategia de reevaluare și branduire a noastră va trebui să parcurgă trei etape. Una de analiză, a ceea ce suntem și ce vrem pe viitor, prin identificarea backgroundului isto­ric, al patternurilor sociale și poten­ția­lului economic și redactarea unei sin­teze asupra națiunii pe toate sectoa­rele. O a doua etapă de construcție, prin stabilirea de obiective clare și a unui plan de acțiune. O ultimă etapă, de implementare tenace a planului de acțiune.
Deși aparent facilă, strategia în trei etape nu a putut fi aplicată până acum în România, din varii motive, cel mai important fiind poate chiar faptul că brandingul începe întotdeauna din interiorul națiunii, or aici mai sunt multe chestiuni de rezolvat în materie de autopercepție și comportament. 

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: