Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Energia eoliană – moft sau obligație?

Pompiliu COMȘA

O analiză a sistemului ener­getic din România, realizată recent de Ministerul Economiei și Finanțelor, relevă faptul că țara noastră se află în fața unui șoc energetic fără precedent. Practic, resursele interne de petrol, cărbune și gaze naturale sunt în scădere accelerată, iar România este dependentă de importuri. O dependență care se va accentua dramatic în următorii ani. În baza statisticilor alarmante, s-a pus la punct o strategie energetică pentru perioada 2007-2020.

Rezervele actuale de țiței ale României sunt estimate la 73,7 milioane de tone. Din pă­cate, prospecțiunile geologice nu au identificat noi zăcăminte, așa că aceas­ta este rezerva care poate fi lua­tă în calcul. Pe fondul epuizării zăcă­mintelor, producția anuală de țiței a scăzut de la 14,7 milioane tone în 1976 – anul cu producția de vârf – la 5 milioane tone în 2006 și va continua să scadă. Specialiștii Ministerului Economiei și Finanțelor estimează că rezervele vor ajunge, în 2020, la doar 28 milioane de tone, iar în 2030 se vor epuiza complet. Asta înseamnă că în următorii 23 de ani va trebui să găsim o alternativă viabilă pentru petrol. Și nu una oarecare, ci una care să acopere consumul în proporție de cel puțin 60-70 la sută. Situația este similară în cazul gazelor naturale. Rezervele actuale sunt estimate la 184,9 miliar­de metri cubi, iar în 2020 vor scădea la numai 77 miliarde. Producția anuală de gaze naturale a fost de 12,3 miliar­de în 2006, ceea ce a reprezentat 69 la sută din consumul național. Practic, în actualul trend, gazele din subsolul românesc se termină în 2025-2028. În ce privește cărbunele, lucrurile sunt oarecum incerte. Rezervele de huilă și lignit sunt estimate la 3390 milioane de tone, dar numai 1200 de milioane sunt exploatabile cu tehnologia actua­lă. Partea proastă este că directivele europene privind protecția mediului nu permit extinderea producției de căr­bune. De altfel, până în 2017, România este obligată să reducă la jumătate con­sumul de cărbune în termo­cen­tra­le. Cel puțin teoretic, țara noastră ar putea compensa necesarul de energie prin dezvoltarea zonei hidro. Potrivit ultimelor evaluări din 2007, potențialul hidroenergetic amenajabil al României este de 36.000 GWh/an, din care se pot valorifica în condiții de eficiență economică circa 30.000 GWh/an. Cum la finele anului trecut, producția din hidrocentrale era de 17.340 GWh/an, rezultă că sectorul se poate, practic, dubla. Nimeni nu știe însă de unde se vor lua banii pentru noi hidrocentrale, singura soluție fiind investițiile private, dar momentan nu sunt reglementări legale. Există însă și o veste bună: în ceea ce privește energiile alternative, nepoluante, România are un potențial remarcabil. Specialiștii Ministerului Eco­nomiei estimează că în privința energiei solare avem un potențial egal cu al Germaniei, iar la energia eoliană – atenție! – putem ajunge la 23.000 MWh pe an, respectiv la un nivel cu 40 la sută mai mare decât ce se produce actualmente în hidrocentrale. Se pare că România are un potențial consi­de­rabil și în privința energiei geotermale, din biomasă și din prelucrarea deșeu­rilor. Fiind vorba de o strategie energetică pe termen lung, experții fac și o analiză a costurilor de producție. Astfel, biogazul pare sursa cea mai ie­ftină, prețul MWh de energie fiind cuprins între 25 și 110 euro. Spre com­parație, energia produsă în hidro­cen­tralele mari costă 40-260 euro/MWh, iar cea produsă în microhidrocentrale – 40-220 euro/MWh. Ieftină pare să fie și energia din deșeuri, mai exact 30-170 euro/MWh, în vreme ce MWh produs în centralele eoliene costă între 47 și 150 euro. Energia solară este, paradoxal, cea mai scumpă soluție, între 110 și 340 euro/MWh, cauza fiind costul mare al investiției inițiale. Evident, Planul național strategic în domeniul energetic are, pe baza celor prezentate mai înainte, și o serie de măsuri de conservare a energiei pentru perioada 2007-2020, unele parcă desprinse din Caragiale. Inte­re­sul pentru politica din sectorul rege­ne­rabilelor a crescut o dată cu adoptarea Strategiei pentru energia regenerabilă în martie 2003 și cu obiectivele fixate pentru anul 2010: 32% din consumul de electricitate produs din surse rege­nerabile, 1800 MW/an producție de energie solară, sub formă de energie termală și electricitate fotovoltaică, 314 GW/an producție de energie eoliană, creșterea numărului de insta­lații de hidroputere mică. Una peste alta, realizarea strategiei energetice a țării noastre costă 28,61 miliarde de euro. 
Foaie de parcurs pentru energia regenerabilă în Europa
Parlamentul European a adoptat recent un raport privind energia rege­nerabilă în Europa, care cere Comisiei Europene să prezinte, până la sfârșitul anului 2007, o propunere pentru un cadru legislativ în materie. Deputații insistă, însă, pentru obiective secto­ria­le reale, în special în domeniile electri­cității, al încălzirii și al răcirii, și al transpor­turilor. Energiile regenerabile constituie una dintre cele mai eficiente metode de protejare a consumatorilor și a industriei de dublul impact al creșterii importurilor de energie și al creșterii prețurilor la carburanți, men­țio­nează raportul, întocmit de Britta Thomsen (PSE, DK). Deputații sunt convinși că este necesar un cadru legal specific pentru ca statele membre să poată realiza obiectivele referitoare la creșterea utilizării surselor regene­ra­bile de energie. Parlamentul sprijină și consolidează propunerea Comisiei de a înscrie partea energiilor regenerabile în Planurile de Acțiune Națională-PAN. Parlamentul subliniază potențialul enorm al altor surse regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, ener­gia maremotrică sau energia valurilor. Deputații subliniază contri­bu­ția semnificativă pe care ar avea-o astfel de surse de energie la asigu­ra­rea independenței Europei față de importurile de energie și la protecția față de schimbările climatice. Sunt ne­cesare, însă, eforturi considerabile pentru utilizarea unor astfel de surse de energie, fapt pentru care Parla­men­tul cere Executivului un plan detailat de acțiune. Deputații cer Comisiei să asigure că orice propunere pentru o directivă-cadru referitoare la energiile regenerabile va cuprinde măsuri pen­tru promovarea sistemelor de încălzire și răcire regenerabile, cu scopul creș­terii procentului de utilizare a lor de la 10%, în prezent, la cel puțin dublu, până în 2020. Parlamentul salută propu­nerea Comisiei Europene privind promovarea biocombustibililor și a altor surse de energie regenerabilă. Comisia accentuează că utilizarea durabilă a biocombustibililor ar reduce dependența de petrol și, totodată, ar scădea nivelul emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor.

Energie pe aripile vântului

Am analizat în estul țării ce se întâmplă în sectorul energiei eoliene. Astfel, în județul Constanța, Consiliul Județean a demarat demersurile pen­tru preluarea unor terenuri din raza administrativă a comunelor Topraisar și Poarta Albă în vederea transmiterii lor în gestiunea RAJA. Actul admi­nis­trativ a venit ca răspuns la solicitarea RAJA de a amenaja două parcuri eolie­ne care urmează să asigure parțial ne­cesarul de consum electric al ope­ra­to­rului de utilități publice. Pentru ampla­sarea turbinelor eoliene este preferat un teren plat, liber de construcții sau obstacole care pot perturba liniile de curent electric sau pot produce turbu­lențe care au ca efect reducerea elec­trici­tății produse. RAJA a identificat în urma unui studiu cele două terenuri, primul de 14 hectare la Poarta Albă și al doilea de 27,6 hectare la Biruința, în comuna Topraisar. În cazul în care auto­ritățile locale vor fi de acord cu trans­­miterea terenului pentru inves­tițiile RAJA, la Poarta Albă vor fi ame­na­jate 6 turbine eoliene, iar la Biruința, alte 15 turbine. Fenomenul instalării de turbine eoliene a devenit important în Dobrogea după anul 2001, când Ger­mania, lider mondial în domeniu, a decis renunțarea la instalațiile clasice și folosirea unora mai performante din punct de vedere al turației și conser­vă­rii peisagistice. Ca o consecință ime­dia­tă, dealerii germani au creat o nouă piață, cea a instalațiilor eoliene second-hand, direcționate în special că­tre România, țară care nu avea tradiție în domeniu, dar are potențial. Un transport din Germania cu un auto­tren poate să îl coste pe client vreo 3000 de euro, o eoliană de putere mică poate să fie la 45.000 euro, dar cele mari, chiar second-hand fiind, pot să coste și 500.000 euro. Fiind scumpe, majoritatea clienților din România cumpără din cele second-hand. Zonele alese pentru instalarea bateriilor eoliene din județul Constanța sunt Costinești, Mihai Viteazul, Peș­tera, Valea Dacilor, Corbu sau Limanu, iar în județul Tulcea,  investitorii apar pe locații cum sunt Topolog, Măcin, Valea Nucarilor. În multe cazuri, ener­gia se folosește în scopuri pur casnice, de alimentare a unor investiții imobi­lia­re personale. Consiliul local al comunei Ste­jaru a încheiat un contract în participațiune cu o firmă austriacă pentru un parc eolian de aproximativ 22 de turbine. Valoarea investiției va fi de 75 milioane de euro, cu parti­ci­pa­rea lor în beneficiul comunei Stejaru cu 800 euro pe fiecare MW instalat, 0,3 % din veniturile realizate pe domeniul privat al comunei, iar pe domeniul pri­vat al cetățenilor din comună se va per­cepe o redevență de 0,1 % din veni­turile realizate, și nu din profit. Situație asemănătoare și în comunele Baia și Valea Nucarilor. În județul Tulcea în afa­ra ariilor protejate, au fost amplasate până la această oră opt turbine eoliene și sunt în curs de amplasare încă nouă, iar pentru toate acestea s-a cerut elaborarea studiilor de impact. Sunt și alte cereri, dar nu sunt depuse oficial documentații. Au fost discuții pentru zona Agighiol și pentru Beștepe. O subsidiară a gru­pu­lui portughez Martifer a concesionat la Babadag un teren cu o suprafață de 260 ha reprezentând prima etapă dintr-un proiect care vizează construc­ția unei centrale eoliene de 400 MW, până în 2012. Și primarii vrânceni au început să vâneze vântul. În mai multe localități din județ s-au demarat proiec­te pentru producerea energiei eoliene, pentru care se vehiculează sume de milioane de dolari. Primăria Tătăranu a concesionat deja peste 15.000 metri pătrați unui italian pentru realizarea unui câmp eolian de producere a ener­giei electrice, în timp ce australienii vor 400 hectare de pășune la Mărășești. O turbină de capacitate medie costă zeci de mii de euro și se amortizează în patru ani. Elicea se pune în mișcare la o viteză a vântului de minim trei metri pe secundă.
Și orașul Panciu a primit vizita unei delegații din partea Ambasadei Canadei care dorește implementarea aici a unui sistem de producere a energiei electrice din surse necon­ven­ționale. Producătorul german INA Schaeffler caută un spațiu în Iași pentru dezvoltarea unei fabrici în care va produce componente pentru generatoare eoliene. Viitoarea fabrică va avea în jur de 800 de angajați. Societatea germană a mai deschis o fabrică la Brașov, care în momentul actual are aproximativ 3000 de anga­jați. În prezent, valoarea investițiilor acestei companii în România a depășit 200 milioane de euro.
Și în județul Galați, mai exact la Cuca, o firmă italiano-elvețiană a pus ochii pe dealurile din comună pentru a construi o centrală eoliană. Energia albă este sprijinită cu bani de la bugetul local. Într-o altă parte a județului, la Berești-Meria, o echipă de trei specialiști germani a montat instalații pentru monitorizarea vitezei vântului, asta în vederea înființării, la începutul anului viitor, a unui parc eolian cu 60 generatoare de curent electric. Pusă la treabă, forța vântului va face consiliul local Berești-Meria bogat. Și exemplele ar putea continua, toate grupate în rândul unei dileme cotidiene: energia eoliană este un moft sau o obligație?

Publicat în : Economie  de la numărul 53

Comentarii

Comentariul nr.1 - Cristian Gutoi a spus în 12.03.2008 06:54:00:
Imi place!Articolul este bine documentat iar autorul cunoaste bine problemele din domeniul eolian.Ar trebui instalate eoliene in cat mai multe zone.Ce ne facem insa cu asa-zisii ecologisti care se opun pe motiv ca ar omora pasarile si ar strica peisajul? cum ii convingem ca nu au dreptate?

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: