Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Economia românească în 2008

Cristian BANU

Primul an în Uniunea Europeană a adus câteva noutăți importante pentru economia românească. Cea mai importantă noutate a fost fluctuația foarte mare a cursului valutar, asta după perioade îndelungate în care cursul se mișca într-o singură direcție. Acum, în cursul aceluiași an am avut o apreciere-record și o depreciere-record cu un ecart de aproape 20%.

De unde pornim?

2007 a fost un an mult mai bun din punct de vedere economic decât pare la prima vedere. Seceta din vară a afectat pu­ternic creșterea economică, aceasta situându-se după toate probabilitățile sub 6% – ceea ce totuși reprezintă o performanță în condițiile în care în UE aceasta este de 2% – și a dat peste cap inflația, nu doar pentru 2007, ci și pentru 2008. Creșterea productivității rămâne la ritmuri ridicate, ceea ce crează premise pozitive pentru 2008. Execuția bugetară este destul de echilibrată și probabil că deficitul bu­getar nu va depăși o jumătate de pun­ct, în condițiile în care planificarea inițială mergea pe un deficit de 2,8%. La momentul redactării acestui articol, nu dispunem decât de cifrele pe primele trei trimestre, însă trimestrul pa­tru nu are cum să modifice prea mult trendul. Bugetul public a înre­gis­trat un excedent de 0,19% din PIB (733 milioane lei, adică 220 milioane euro) după primele nouă luni, conform datelor publicate de Ministerul Eco­no­miei și Finanțelor. Pentru întreg anul, bugetul public avea programată o țintă de deficit de 2,7% din PIB, deși după nouă luni încasările încă depășeau cheltuielile publice.
Defalcat, bugetul de stat pe nouă luni a înregistrat o creștere de 44,01% față de anul trecut la veniturile din impozitul pe venit și salarii, 33,73% la impozitul pe profit, 10,25% la încasările din TVA, 8,69% la cele din accize. În schimb, taxele vamale au scăzut la 39,18%, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană și a nebuniei de la începutul anului.
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a înregistrat o creștere de 20,4%, bugetul asigurărilor sociale de stat 21,73%, cel de șomaj de 11,72%, în vreme ce bugetele locale au înregistrat venituri cu 41,9% mai mari.
Per ansamblu, execuția bugetară de anul acesta este mult mai echi­librată decât cea de anul trecut, când la 9 luni aveam un excedent de peste 1%, oarecum neașteptat ținând cont de tumultul politic din aceste prime 9 luni.
Tabloul acesta frumos este însă umbrit de problema inflației și a deficitului de cont curent. BNR a ratat ținta de inflație pentru anul acesta și o poate rata și pe cea de anul viitor (așa explicându-se agitația din ultima vre­me a lui Mugur Isărescu).
Creșterea în noiembrie a dobânzii de politică monetară a BNR a pus pre­siune pe curs, care atinsese valori-re­cord. De altfel, în anul 2007 am avut parte de extreme foarte depărtate, de la 3,1 la 3,7 lei pentru un euro. În decembrie, leul pare a se înscrie în pa­lierul de 3,4-3,5, infirmând previziunile optimiste de anul trecut – printre care și ale mele, care mizau pe un curs între 3,1 și 3,2. Cum s-a ajuns aici? Există două influențe: cea internă este dată de inflamarea prețurilor cauzată de anul agricol slab care a dus la creș­te­rea exagerată a prețurilor alimentelor (uleiul și-a dublat practic prețul, de exemplu) și criza economică mondială generată de căderea piețelor imo­bili­are din SUA și Marea Britanie și de infla­ția puternică din UE. Economia ro­mâ­nească este acum bine conectată la economia mondială și resimte mult mai acut – ținând cont că este încă o economie fragilă – șocurile transmise de aceasta.

Ce va fi în 2008?

Economia românească nu poate fi decuplată de cea mondială, din contră, influențele acesteia vor fi din ce în ce mai puternice. Suntem de părere că efectele crizei imobiliare americane sunt abia la început și 2008 va fi anul în care ele vor fi mai pregnant vizibile. Va exista o presiune majoră asupra monedei americane și există pericolul ca OPEC să renunțe la dolar – ceea ce ar însemna o lovitură majoră pentru economia americană. În Europa există presiuni inflaționiste puternice și, cum 70% din schimburile comerciale ale României sunt cu UE, este firesc ca acestea să fie resimțite și de economia românească.
Așadar, inflația are slabe șanse să revină în intervalul țintit de BNR. Cred că ea va fi mai aproape de 5%, ceea ce înseamnă încă o lovitură pentru credi­bilitatea BNR. În 2007, aceasta nici măcar nu a mai putut da vina pe gu­vern pentru a-și salva obrazul. BNR ar putea majora dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale în ianuarie, până la 8%. În context inter­național, urcarea dobânzii de către BNR, în condițiile în care Banca Cen­trală Europeană (BCE) sau banca centrală din SUA, Federal Reserve, vor menține probabil dobânzile, ar putea mări diferențialul de dobândă în favoa­rea leului, sporind astfel atractivitatea monedei naționale, care a avut de su­ferit în ultimele luni, pe fondul lipsei de încredere din piață.
Cursul valutar va continua să fluc­tue­ze însă – tot pentru credibilitatea BNR – nu cred că un ecart de 20% mai este posibil, ci va fluctua între 3,2 și 3,5 lei pentru un euro. Guvernatorul Băn­cii Naționale a României a declarat spre sfârșitul lunii trecute că instituția nu este „confortabilă“ cu fluctuațiile de curs de schimb ale leului, deoarece aces­tea „nu fac bine“ economiei în con­textul în care leul se ieftinea spre 3,64 lei/euro, un nivel minim pe 2007 la momentul respectiv pentru moneda națională, care marca o depreciere de circa 17% față de nivelul de 3,11 lei/euro atins la începutul lunii iulie.
„Pentru o economie mică și des­chi­să ca a României, (cursul de schimb) este o variabilă vitală. Fluctuațiile de curs nu fac bine economiei. În ciuda faptului că țintim inflația, nu suntem con­fortabili cu variațiile mari de curs“, spunea Isărescu, într-un interviu pen­tru The Money Channel.
Creșterea economică va continua la ritmuri ridicate și, dacă va fi un an agricol bun, putem spera chiar la o creștere economică de 7%. În orice caz, ea va fi de cel puțin 6%.
Deficitul comercial a dat în tri­mes­trul trei primele semne de reducere a ritmului de creștere astfel că în 2008 există premisele ca el să fie în jurul a 13% din PIB.

Varianta „oficială”

Conform ultimei variante a prog­nozei Comisiei Naționale de Prognoză, care urmărește traseul economiei naționale până în 2013, indicatorii macroeconomici sunt mai „negri“ decât în varianta de primăvară. Astfel, Comisia a majorat estimările privind deficitul de cont curent din 2008 și 2009, la 13,6% din PIB, respectiv 13,4%, și, în același timp, a diminuat nivelurile anticipate pentru 2011-2013, la finele intervalului deficitul urmând să se situeze la 9,4% din PIB. Din păcate, estimările pentru 2008 și 2009, anunțate în varianta finală a prognozei de toamnă, sunt mai ridicate decât cele anunțate în septembrie, de 13,3% din PIB și, respectiv, 13,2%. Pentru acest an, CNP menține nivelul preconizat anterior, de 13,4% din PIB. Și Comisia Europeană a revizuit în urcare, în prognoza de toamnă esti­mările privind deficitul de cont curent al României pentru 2007 și 2008, la 13,7% din PIB, respectiv 15,5%, și a anunțat prognoza pentru 2009, de 16,2% din PIB.
Totodată, CNP a revizuit în creștere cu 1,5 puncte procentuale și cu 0,7 puncte procentuale și inflația de la sfârșitul acestui an, și pe cea din decembrie 2008, creșterea prețurilor fiind anticipată la 6% și, respectiv, 4,5%. Potrivit variantei finale a prog­nozei de toamnă, CNP a reevaluat în creștere și inflația din 2009 și 2010, la 3,6% și, respectiv, 3%, pentru ca până în 2013 să mențină estimările prezen­tate în luna septembrie. Prin urmare, pentru 2011 a fost menținută prog­no­za de inflație de 2,6%, pentru 2012 de 2,4%, iar pentru 2013 de 2,3%. CNP a majorat și inflația medie aferentă ani­lor 2007-2011. Acest indicator se va situa în 2008 la 5,7%, față de 4,8% în acest an. În septembrie, CNP afișa prog­noze de 4,3% pentru 2007 și 4,2% pentru 2008. Cifrele sunt similare cu cele prezentate de Comisia Europeană, Executivul UE estimând o inflație me­die de 4,7% pentru 2007 și de 5,6% pentru 2008. Pentru acest an, CNP estimează un curs de schimb de 3,31 lei/euro, pentru ca în 2009 rata să ajungă la 3,25 lei/euro, se arată în varianta finală a prognozei de toamnă. Până în 2013, an premergător adop­tării monedei europene de către Româ­nia, Comisia preconizează că leul va continua să se aprecieze în raport cu euro, ajungând la 3,1 lei/euro. Cu toate acestea, nu trebuie trecut cu vederea faptul că nivelul aprecierii este însă mai moderat decât cel prognozat în varianta preliminară a prognozei de toamnă, când CNP anticipa în luna septembrie că rata de schimb va ajunge la 2,84 lei/euro. Salariul mediu estimat de CNP este de 1.770 lei în 2013 (circa 570 euro, la cursul mediu de 3,1 lei/euro). În varianta finală a prognozei de toamnă pe termen mediu salariul mediu net pentru anul viitor este estimat la 1.160 lei, iar pentru 2009 la 1.282 lei. În 2010 va ajunge la 1.395 lei.

Varianta analiștilor

Potrivit analiștilor, procesul dezin­flaționist s-ar putea relua, cel mai devreme, de la jumătatea anului viitor și acest lucru în condițiile unui an agricol normal, care să nu determine urcarea prețurilor volatile și cu o politică monetară mai aspră, aplicată de banca centrală. De asemenea, un raport Erste Bank arată că eventuale creșteri ale prețurilor administrate ar putea periclita temperarea inflației în al doilea semestru din 2008.
„Tendința actuală a pieței dove­deș­te stabilitatea fragilă a economiei româ­nești în contextul unor condiții defavorabile, atât de proveniență internă, cât și externă. Procesul dezinflaționist s-a oprit și previziunile pentru prima jumătate din 2008 arată persistența presiunilor inflaționiste“, se precizează în studiu.
În aceste condiții, Banca Națională a României ar putea fi nevoită să urce dobânda de politică monetară cu 0,25-0,50 puncte procentuale în prima parte a anului viitor, de la 7,50 % în prezent, din cauza majorărilor pen­si­ilor, revigorării împrumuturilor în valută în trimestrul al treilea, excesului de cerere în același interval și al politicii fiscale prea relaxate, în contextul unui an electoral.
Acestor factori interni li se adaugă, în sensul presiunilor de majorare a dobânzilor, riscurile externe, cum ar fi cele dinspre prețul petrolului sau infla­ția în zona euro. În același timp, analiștii de la Erste Bank estimează că rezervele minime obligatorii vor ră­mâne la un nivel ridicat.
Un factor pozitiv îl va reprezenta, în 2008, intrarea fondurilor structurale în România, cu efecte favorabile asupra evoluției economiei, inclusiv asupra cursului, în ciuda faptului că rata absorb­ției va fi, probabil, scăzută, judecând după experiența statelor din regiune, intrate în UE în 2004, se mai precizează în raportul Erste Bank.
Pe de altă parte, specialiștii gru­pului bancar austriac estimează că ponderea investițiilor străine directe în contul cu­rent va rămâne ridicată, ceea ce va dimi­nua dezechilibrele externe ale eco­nomiei românești, potrivit unei prognoze asupra evoluției economiei și piețelor de capital publicate de bancă.

Publicat în : Economie  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: