Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Economia mondială – scădere sau stagnare?

Cătălin BARBU

Mai toate organismele internaționale și analiștii sunt precauți în ceea ce privește prognozele pentru 2008. Majoritatea consideră că creșterea economică va scădea.

Predicțiile OECD

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) anticipează o înce­ti­nire a expansiunii economiei țărilor mem­bre în 2008, respectiv o redre­sa­re în 2009. Pentru anul viitor, OECD preconizează o creștere economică de 2,3% a celor 30 de țări membre, față de 2,7% – cât estima în luna mai, iar pentru 2009, previziunea este de 2,4%, potrivit raportului semianual al OECD. În ce privește estimarea pentru 2007, aceasta a rămas neschimbată: creș­tere de 2,7%.
Pentru SUA, OECD anticipează o creștere economică de 2% în 2008, față de 2,2% anul acesta. În mai, OECD preconiza o creștere de numai 2,1%, anul viitor, pentru economia ameri­ca­nă, cea mai mare din lume, însă pentru 2009 estimarea era de 2,5%.
Pentru zona euro, OECD previzio­nează o expansiune de 1,9% în 2008, față de 2,6% în 2007. În raportul ante­rior, previziunile erau: 2,3%, respectiv 2,7%. Pentru 2009, estimarea este de 2%.
OECD consideră că băncile cen­trale din SUA și Europa ar trebui să evi­te reducerea dobânzilor, întrucât eco­nomia mondială va suporta pro­ble­me­le generate de prăbușirea pieței imobiliare americane.
„Comerțul în creștere, angajările și profiturile companiilor protejează eco­no­mia mondială, asigurând că expan­siunea nu este atât de rea cum arată șocul imobiliar, prețul materiilor prime și piețele financiare“, spun specialiștii OECD.
Inflația din Polonia, Cehia și Slo­va­cia va crește anul viitor peste așteptări, ca urmare a ascensiunii prețurilor ali­men­telor și a celor reglementate, în timp ce expansiunea economică va în­ce­tini, anunță OECD. Potrivit organi­za­ției, inflația din Cehia ar putea crește anul viitor la 4,6%, față de 2,7% anul aces­ta. În cazul Poloniei, estimarea este de 3,6% (față de 2,6% în 2007), iar pentru Slovacia – de 3,2% (com­pa­ra­tiv cu 2,7% anul acesta).

Și FMI și-a redus estimările

Fondul Monetar Internațional și-a redus, de la 5,2% la 4,8% estimările re­fe­ritoare la ritmul de creștere înre­gistrat de economia mondială în anul 2008.
Precedenta estimare, de 5,2%, data din luna iulie, înaintea turbu­len­țelor care au afectat piețele financiare și monetare din întreaga lume.
FMI mizează anul viitor, pentru zona euro, pe o creștere de 2,1% a Produsului Intern Brut, comparativ cu 2,5 procente, cât estimase în luna iulie.
Pentru Statele Unite, prima eco­no­mie mondială, dar și cea mai grav afec­tată de recenta criză a creditelor ipotecare, revizuirea este și mai dra­ma­tică. FMI mizează, aici, pe o creș­tere economică de 1,9%, comparativ cu 2,8 procente, cât estimase în urmă cu 3 luni.
În cazul Germaniei, care are cea mai puternică economie din zona euro, și al Franței, Fondul mizează pe o creș­tere economică de 2%, comparativ cu 2,4% și respectiv 2,3%, cifre avansate în iulie. Și în China, perspectivele de creștere au fost reduse de la 10,5 la 10 procente.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Rodrigo Rato, a declarat, recent, că așa-numita criză a creditelor va fi cel mai puternic resim­țită în anul 2008, în special în Statele Unite.

Scăderea dolarului

Deprecierea dolarului este o miș­ca­re în direcția bună, însă euro și dolarul canadian au avut de-a face cu o povară excesivă din cauza corecțiilor, a decla­rat directorul administrativ al Fondului Monetar Internațional (FMI), Domi­ni­que Strauss-Kahn, citat de Reuters.
„Din perspectiva FMI, deprecierea dolarului este o mișcare corectă“, le-a spus Strauss-Kahn reporterilor la o întrunire a reprezentanților financiari ai statelor grupului G20.
Alte valute, în special cele sprijinite de mari excedente de cont curent, nu reacționează așa cum ar fi trebuit, dând naștere unor dezechilibre care au impact asupra anumitor cursuri, prin­tre care și al monedei europene.
„Unele cursuri nu evoluează așa cum ne-am așteptat, în special cele din țările cu mari excedente de cont cu­rent. Unele cursuri au o evoluție prea len­tă și altele evoluează în direcția gre­șită, aceasta fiind principala îngri­jo­rare“, a explicat acesta.
„O altă îngrijorare este că unele state se confruntă cu o parte mai mare a corecției decât ar trebui, dolarul cana­dian, cu siguranță, dar și euro și moneda braziliană“, a adăugat Strauss-Kahn.
Miscările cursului și instabilitatea mondială au fost două dintre prin­ci­pa­lele teme de discuție în cadrul întrunirii de două zile a grupului G20, format din economii puternice și emergente, ală­tu­ri de deprecierea dolarului și infle­xi­bi­litatea yuanului.
Dolarul a scăzut în acest an cu aproape 10%, până la valori-record în fața coșului principalelor valute, în con­textul în care tensionarea pieței cre­di­telor dăunează creșterii economice și afectează statele cu economii ajustate la moneda americană.
În același timp, Statele Unite și Europa au solicitat Chinei să permită yuanului să se aprecieze mai rapid, pentru a încerca să realinieze deficitul masiv de cont curent din Statele Unite cu excedentul asiatic.
Strauss-Kahn a spus că orga­ni­za­rea sistemului valutar global nu este adecvată și că FMI este instituția per­fec­tă pentru a discuta despre deze­chilibre.
El a adăugat că scumpirea petro­lu­lui, până aproape de 100 dolari barilul, este îngrijorătoare, ca și scumpirea alimentelor la nivel mondial.

Rusia, creștere puternică

Povestea de succes a economiei rusești după sosirea la guvernare a lui Vladimir Putin, în urmă cu opt ani, se bazează pe creșterea prețurilor ma­te­ri­ilor prime și pe o gestionare inspirată a veniturilor din acest sector, comen­tea­ză AFP.
Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei a crescut de aproape cinci ori începând din anul 2000, an în care Putin a pre­luat frâiele puterii. Dacă în 2000 aces­ta se ridica la 260 de miliarde de do­lari, în 2007 va ajunge la 1.223 de mi­liar­de de dolari, potrivit datelor oferite de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Rusia este de ani de zile cea mai di­namică țară din G8, cu o rată de creș­tere estimată anul acesta la apro­xi­mativ 7,5%, iar investitorii străini se lup­tă între ei pentru a pătrunde pe această piață în plină efervescență.
Nici obiectivele de viitor ale Mos­covei nu sunt modeste. În luna iunie, prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov și-a luat angajamentul ca Rusia să intre între primele cinci economii ale lumii până în anul 2020, în prezent ocupând cea de-a noua poziție.
Este dificil de ignorat că în paralel prețul barilului de petrol „Ural“, cate­go­ria exportată de Rusia, a crescut de aproa­pe patru ori, de la 23 de dolari la începutul anului 2000, la 87 de dolari în noiembrie 2007. Rusia este al doilea exportator de petrol din lume și prin­ci­palul exportator de gaze naturale.
Iaroslav Lisovolik, analist la Deuts­che Bank Moscova, consideră că Rusia nu s-a mulțumit doar să aibă „noroc“. „Cred că, pe plan global, au existat pro­grese importante care s-au datorat în mare pare parte politicilor bune care au fost implementate“, a declarat el. Prin­­tre aceste politici se numără crea­rea, în 2004, a Fondului de Sta­bi­lizare pentru colectarea veniturilor din petrol, care s-au ridicat la 147,6 miliarde de dolari la sfârșitul lunii octombrie.
Aceasta este „cea mai mare reali­za­re“ din perioada Putin, consideră analistul. „A ajutat cu adevărat Rusia să facă față prețului crescut al petro­lului și să își gestioneze veniturile petro­liere într-un mod foarte eficient“, a adăugat el. Fără Putin, Rusia ar fi riscat să aibă o economie destabilizată de afluxul de petrodolari.
FMI a făcut o evaluare similară într-o notă recentă, prin care a salutat „ges­tio­narea bună pe plan macroe­co­nomic a țării“.
Lisovolik este de părere că anii Pu­tin au făcut posibil și un „declin impor­tant al economiei gri“, o scădere a să­ră­ciei și o integrare mai bună în eco­no­mia mondială, deși este puțin probabil ca Rusia să adere la Organizația Mon­dială a Comerțului (OMC) în urmă­toa­rele câteva luni.
El și-a exprimat însă regretul că biro­crația a crescut fără a putea fi stăpânită și a avertizat că o creștere puternică a inflației chiar înainte de alegeri ar putea afecta tabloul final.
Valeri Nestorov, de la banca Troika Dialog, afirmă la rândul său că, în pofida controverselor aprinse pe care le generează în mod regulat politica sa energetică, Moscova a reușit să își crească producția de petrol de la 300 de milioane de tone în urmă cu șapte ani, la „aproape 500 de milioane“ în prezent.
„Există multe lucruri negative în politică: incoerențele juridice în primi­rea investițiilor străine, conflictele in­ter­naționale“, admite el. „Dar există și evoluții pozitive: putem spune, în pofi­da a tot, că afacerile rămân destul de atractive“, a conchis el.
Vladimir Milov, de la Institutul de Poli­tici Energetice, mult mai critic, vor­beș­te despre „eșecul proiectului de modernizare a Rusiei“, într-un articol apă­rut recent în cotidianul Vedomosti.
El oferă ca dovezi agravarea situa­ției pensiilor sau reformele economice considerate „îndoielnice sau instabile“. Expertul argumentează în special prin oprirea privatizărilor în profitul unei poli­tici a naționalizărilor, slăbiciunile refor­melor fiscale și chiar cazuri de „tero­rism fiscal“ căruia i-au căzut victime unele companii.
Creșterea economică a Chinei este o amenințare sau factor de stabilitate?
Majoritatea europenilor și ameri­ca­nilor continuă să vadă în creșterea acce­lerată a economiei Chinei o „ame­nințare“, britanicii fiind singurii din UE care văd o oportunitate în dezvoltarea economică a Chinei, potrivit unui stu­diu al fundației americane German Marshall Fund, relatează AFP. Pe de altă parte însă, șeful FMI Rodrigo Rato a declarat că creșterea economică a Chinei și a Indiei reprezintă factori de stabilitate.
Europenii sunt mai îngrijorați (55%) decât americanii (51%), în urma rezultatelor studiului anual. Procentele sunt într-o ușoară scădere față de rezultatele sondajului din 2006, care arătau că, atât europenii, cât și ame­rica­nii, în proporție de 59%, împăr­tă­șeau acest sentiment.
Guvernele se plâng de cotația sla­bă a yuanului, care, potrivit acestora, este menținută artificial de autoritățile chineze bănuite de „doparea“ expor­tu­rilor naționale. Totodată, guvernele do­res­c o mai mare deschidere a pieței chi­neze și denunță încălcările drep­tu­rilor de proprietate intelectuală.
Mai mulți reprezentanți ai UE au făcut de curând o deplasare inedită în Chi­na pentru a cere o „accelerare“ a aprecierii yuanului. „Am atras atenția Chi­nei asupra riscurilor care se dezvoltă din tendințele protecționiste în Europa dacă situația nu va evolua“, a spus președintele Eurogrupului (fo­rumul de miniștri de finanțe ai zonei euro), Jean-Claude Juncker.
Din punctul de vedere al statelor occidentale, China a acționat greșit, pen­tru că din cauza cheltuielilor foarte mici cu mâna de lucru, ea este văzută ca principalul factor care se află la originea delocalizărilor.
Potrivit anchetei realizate de Ger­man Marshall Fund, 61% dintre americani și 59% dintre europeni consi­deră că delocalizările sunt principala cauză a reducerii numărului locurilor de muncă din țările lor.

Creșterea asiatică se reflectă și în numărul milionarilor

În ultimul raport anual privind „Bogăția din regiunea Asia-Pacific“, banca americană Merill-Lynch și grupul francez de servicii tehnologice Cap­ge­mini subliniază că statul chinez ocupă locul secund în clasamentul statelor din regiune, după Japonia, în ceea ce privește numărul de persoane a căror avere depășește un milion de dolari, în afară de locuința deținută.
Aceste persoane, denumite în stu­diu HNWI (high net worth individuals – persoane cu o avere mare), reprezintă 13,4% dintre milionarii din regiune, averea lor acoperind 20,6% din totalul ave­rilor contabilizate, fiind depășiți doar de Japonia, care acoperă 43,7% din total.
Me­dia averilor milionarilor din China este estimată la cinci milioane dolari, față de media întregii regiuni Asia-Pacific, de 3,3 milioane dolari, și de media pe plan global, de 3,9 milioane dolari.
Între milionarii chinezi există o altă categorie specială, denumită Ultra-HNWI, ce îi include pe cei 4.935 milionari chinezi cu averi de peste 30 de milioane dolari, reprezentând 28% dintre persoanele din această cate­gorie din regiune.
Ana­liștii grupurilor Capgemini și Merill-Lynch estimează că bogăția din regiune este în directă legătură cu nivelul rapid de creștere economică înregistrat de economiile locale, dintre care se evidențiază India și China, precum și de performanțele piețelor imobiliare și financiare.

Publicat în : Economie  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: