Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu cu Cristian Adomniței - "România a avut parte de prea multe schimbări la nivel educațional"

Arthur SUCIU

Tânărul ministru al Educației, Cristian Adomniței, spune că s-a săturat de filosofii educației și chiar de cuvântul "reformă". Adomniței consideră că singura cale de a schimba sistemul este abordarea pragmatică. Reușita mandatului său pare legată de proiectul de lege privind învățământul preuniversitar, pe care a promis să-l lanseze pe 17 decembrie. Ministrul Educației afirmă că președintele Traian Băsescu i-a luat ideile, lansând pactul pe educație, ceea ce înseamnă că este de acord cu ele.

"Pactul pe educație nu este ideea lui Băsescu"

Ați declarat la începutul mandatului că nu sunteți și nu vreți să fiți un filosof al educației. Dar ce fel de ministru vreți să fiți?
Unul pragmatic. Când am afirmat cele menționate, am definit exact ceea ce sunt și doresc să fiu - un bun mana­ger. Cred cu sinceritate că un sistem funcțional e  unul care beneficiază de un management modern și eficient. Or, sistemul educațional românesc s-a confruntat prea mulți ani doar cu intenții de schimbare, cârpeli, strategii peste strategii făcute de "filosofi" ai educației, dar niciodată probate, aprobate sau implementate. Cred că avem nevoie de filosofi ai educației, dar fără ghilimelele de rigoare, ci acei profesioniști capabili să furnizeze politici educaționale viabile, adaptate la realitățile vremurilor în care trăim.
Unde se află reforma în educație după cel puțin 10 ani de încercări de reformare a sistemului?
Încerc să mă feresc pe cât pot de acest cuvânt "reformă". Este demo­ne­tizat și demonizat, chiar. Cred că Ro­mâ­nia a avut parte de prea multe schimbări la nivel educațional. Unele au fost bune pe termen scurt, însă nu au fost continuate, altele s-au făcut pe diverse interese mai mult sau mai puțin comune școlii. Există evidenta situație în care fiecare a încercat să dea o porție de populism în momente oportune. Ca atare, ne trezim astăzi, în anul de grație 2007, anul în care Ro­mâ­nia a devenit stat membru al UE, când descoperim că sistemul este închis ca evoluție într-un punct fix. Vă dau un exemplu elocvent în acest sens: rezultatele Testului Pisa. România a participat la evaluarea pe compe­ten­țele-cheie ale elevilor și în 2000, și în 2006. Scorurile, deloc onorabile ale României, arată că nici nu am evoluat, nici nu am involuat. Suntem la fel. Or, această uniformitate a rezultatului ne demonstrează că acum avem mai mult decât datoria să acționăm în sensul adaptării programelor, materiilor la necesitățile profesionale ale socie­tă­ților în care trăim.
Care sunt principalele probleme ale educației în acest moment?
Cele legate de infrastructură - rea­bi­litarea și construcția de noi unități de învățământ, microbuze pentru elevi, dotarea cu laboratoare, dotarea cu cal­culatoare. Aș putea continua. Dar cred că în anul 2008 se vor rezolva bună parte din aceste probleme, pentru că, după câte probabil știți, Guvernul Tă­riceanu a acordat 6% din PIB pentru educație. Este un eveniment pentru sistem, deoarece e pentru prima oară de la Revoluție când este evident că învățământul devine o prioritate, când se înțelege cu adevărat că fără in­ves­tiția în resurse umane, în resursele ma­teriale, nu ai cum să aduci plusvaloare unei societăți. Ca să închei, cadrul legal va determina schimbări impor­tan­te, de structură, pentru învățământul ro­mânesc și va genera astfel - cu efec­te vizibile în timp -  competiție, profe­sio­nalism, educație la standarde înalte.
Care sunt principalele schimbări aduse de proiectul de lege privind învățământul preuniversitar?
În mare, descentralizarea, finan­ța­rea pe elev. Îi vom da școlii resursele, au­tonomia, dar îi vom cere și răs­pun­sul. Detalii legate de noutățile pache­tului de legi le veți primi după lansarea în dezbatere publică, adică după 17 decembrie 2007.
Când credeți că va intra în vigoare această lege?
Sper că anul viitor. Cred că e timpul ca toți - politicieni, societate civilă - să înțeleagă faptul că sistemul are nevoie de un cadru legal nou, modern, care să-i permită să evolueze, să se matu­rizeze și să ofere rezultate.
Ce alte modificări legislative sau schimbări administrative aveți în vedere pentru 2008?
Vom aloca din ce în ce mai mulți bani infrastructurii școlare și vom ține cont și de nivelul de salarizare al pro­fesorilor, dar și de nevoile sociale ale copiilor. Sunt multe proiecte aflate deja în derulare. Banii pentru construcția de noi obiective de învățământ vor fi dați direct prin inspectoratele școlare, iar cei pentru reabilitarea clădirilor prin con­siliile locale.
Ați lansat proiecte de educație a copiilor români care trăiesc în Spania. Ce alte proiecte pentru păstrarea identității cetățenilor români care trăiesc în afara țării aveți?
Am implementat un curs de limbă, cultură și civilizație românească pentru copiii români care învață în școlile publice din Spania, dar și din Italia. Pot să spun că este un succes. Noi îl pilotăm în câteva regiuni. Probabil că îl vom generaliza în cele două state. De asemenea, am discutat de curând cu ministrul cipriot al educației și culturii, domnul Akis Cleanthous, pentru imple­mentarea acestui curs și în Cipru. Aco­lo unde sunt comunități mari de ro­mâni și doresc acest curs, voi face toa­te de­mer­surile pentru a-l realiza. Cursul acesta se adresează și copiilor care nu sunt de naționalitate română. Așadar, țintim două obiective - pe de o parte, păstrarea identității culturale și a structurii de gândire tipice spațiului românesc, dar și posibilitatea ca la întoarcerea în țară să li se recunoască acestor copii echivalările de com­pe­ten­țe, iar pe de altă parte, ne gândim la promovarea limbii, culturii și civilizației românești, cu precădere în spațiul european.
În mandatul dumneavoastră vizați și o schimbare a curriculei? Dacă da, care vor fi principiile generale ale schimbării?
Categoric, da. Principiul constă în descongestionarea curriculei și con­cen­trarea ei pe domenii de importanță. Acele domenii trebuie să fie struc­tu­rate astfel încât să genereze copiilor do­bândirea de competențe-cheie. Poa­te unul dintre cele mai importante din cele opt stabilite la nivel mondial și care le înglobează pe celelalte este cel care îi învață pe copii să învețe, să știe singuri să analizeze, să selecteze, să sintetizeze. Cursul de la școală trebuie să ajungă să fie unul bine construit, care să fie atât de bun încât să nu mai ajungem la situația de a da copilului o sută de teme de făcut acasă sau ca părinții să plătească meditator, numai ca elevul să poată ajunge în final să înțeleagă ceva din materie.
Sunteți dispus să semnați pactul pe educație propus de Traian Băsescu?
Pactul pe educație este un demers pozitiv, nu este ideea domnului pre­șe­dinte, cum singur a declarat. De altfel, în urmă cu trei săptămâni am aflat ce este acest pact, pentru că până acum toată lumea, inclusiv domnul preșe­dinte, vorbeau despre acest pact fără să-l definească. Documentul pe care l-am primit de la Președinție îmi demon­stre­ază că domnul președinte a citit proiectele noastre de legi și că e de acord cu ele, deoarece în pact se regăsesc multe dintre propunerile MECT. Ce pot să spun? Sunt bucuros și salut faptul că avem susținerea domnului președinte pe pachetul de legi lansat pe 17 decembrie. Probabil că vom avea o discuție și pe pact. Din câte am înțeles de la domnul președinte, el se află în dezbatere și așteaptă să fie semnat până în martie 2008.
Interviu realizat de Arthur SUCIU
Publicat în : Interviu  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: