Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Europarlamentarele, între învingători și învinși

Radu GEORGESCU

Alegerile pentru Parlamentul European au adus surprize pentru scena politică din România, iar pentru cele mai multe partide acest vot a reprezentat o înfrângere clară cu rezultate cu mult sub așteptări.

Dincolo de învingători sau învinși acest scrutin punc­tea­ză asupra unui adevăr crunt, România se confruntă cu un absenteism grav, cifrele indicând cea mai scăzută rată de participare la vot din istoria democratică a țării. În cifre rata participării la vot a fost de 29,46%, iar absenteismul are cauze multiple: putem vorbi de apariția unui clivaj între clasa politică și cetățeni, cei din urmă simțind că interesele politi­cienilor se îndreaptă spre chestiuni personale, nu spre bunul comun. Cam­pania electorală din acest an a fost una slabă, lipsită de substanță și lipsită de elementul de spectacol, ca­pabil să atragă masele către delirul discursurilor politice. Mesajele slabe s-au transformat în tipare, iar împreună cu mărșăluirea de imagini sterile au creat o stare de saturație, indiferență pentru simplul cetățean.
Gândirea campaniilor electorale din acest an a condus la aceste rezul­tate, o gândire simplă lipsită de acea sclipire necesară. Informația înseamnă putere, dar din păcate aceasta nu a fost aliata cetățenilor; lipsa de date privind importanța alegerilor europene pentru viitorul României în cadrul UE, dar și dezinteresul general au com­pletat acest tablou dezolant. Candidații, în număr redus, au încercat să își pună în valoare calitățile, dar și ei suferă de aceeași boală a sterilității politice, care marchează România de ceva vreme. Dezinteresul oamenilor politici pentru acestă campanie este cauzat de dezinteresul cetățenilor față de scrutinul european, deci, cum pu­tem observa, un întreg lanț al slăbiciu­ni­lor interdependente.
Campaniile partidelor au fost marcate de elemente specifice, dar care nu le-au ajutat să se ridice deasupra comunului ridicol. Partidul De­mocrat a avut doi rivali majori în pro­pria campanie – alăturarea chestiunii referendumului inițiat de președintele Băsescu a determinat frustrarea unei bune părți a electoratului; campania PD a avut și o anumită tendință spre sărăcia de informații legate de fiecare candidat.
Partidul Democrat (28,81%) a avut un rival direct chiar în cei de la PLD, acest partid reușind transportul de capital electoral dinspre PD spre el însuși, în mod ironic, chiar cu sprijinul moral și financiar al celor de la PD. Problematica PLD-ului va determina pe viitor discuții la nivel înalt în cadrul PD, logica fiind extrem de simplă – Băses­cu sprijină PLD, fapt ce determină erodarea PD, iar acest lucru va aduce cu sine nemulțumirea multor lideri ai PD.
Partidul Liberal Democrat a dus o campanie eficientă, promovând ima­gi­nea lui Stolojan într-un mod decent, fără agresivitate și punctând bine asupra anumitor probleme. Putem spune ca PLD este cel mai mare câștigător, un partid atât de recent înfi­ințat obținând 7,78%, ceea ce repre­zintă o performanță notabilă.  Partidul Național Liberal a dus și el o campanie bună, marcată de imagini bine con­tu­rate ale candidaților. PNL s-a con­cen­trat pe scoaterea în prim-plan de oa­meni noi cu performanțe notabile în trecut, evidente fiind aici cazurile lui Daniel Dăianu sau Renate Weber. Ca­m­­pania PNL a fost una bazată pe efi­ciența imaginilor, dar mesajele au fost lipsite de o definire clară.
Partidul Social Democrat a aruncat în luptă o strategie simplă bazată pe probleme legate de familie, agricultură și pensii; totuși s-a mizat mult pe im­pactul acestor chestiuni ignorându-se subiectul principal legat de sem­nifica­ția europarlamentarului și beneficiile pe care le poate aduce României. PSD a dus o campanie în conformitate cu starea din societate.
În lipsa informațiilor legate de UE și rolul său, acest partid a mizat pe teme vechi și de actualitate în orice clipă. Alegerile europarlamentare reprezintă cel mai slab rezultat din istoria social-democraților, dar diferența mică față de PD atenuează din greutatea lovi­turii. Este de așteptat ca după alegeri să se redeschidă „dosarul” taberelor din PSD, astfel vom asista probabil la ultima confruntare internă din acest partid înainte de alegerile locale.
Partidul România Mare este cea mai mare victimă a acestor alegeri nereușind să atingă pragul electoral de 5%, cauzele fiind multiple pornind de la slaba prezență la vot a membrilor acestui partid până la aberațiile din ultimul an ale președintelui acestui partid.
Disoluția PRM poate apărea în viitorul apropiat dacă liderii partidului nu inițiază un program de reformare a acestei formațiuni politice și construirea unei platforme-program în spirit contemporan.
Dincolo de învingători și învinși alegerile europarlamentare constituie o dovadă relevantă a faptului că, deși societatea și economia evoluează, singurul element incapabil să accepte schimbările ce se petrec în România rămâne clasa politică rămasă într-o stare de imponderabilitate haotică.
Publicat în : Politica interna  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: