Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Israel, de la un stat democratic la unul violent

Anthony McARTHUR

Anul 2007 a marcat  40 de ani de când Israelul a cucerit şi ocupat Fâşia Gaza şi Cisiordania. Victoria a fost sărbătorită ca un mare triumf, pentru că tripla dintr-o lovitură teritoriul aflat sub control israelian, incluzând Ierusalimul de Est. A fost însă o victorie?

Ocupaţia, care durează de decenii, a transformat şi deformat societatea israe­liană. A determinat Israelul să renunţe la normele şi practicile unei societăţi democratice până într-acolo încât, în numele securităţii naţionale, a început să considere normală violenţa brutală a ocupaţiei, discriminarea şi abuzurile împotriva palestinienilor, inclusiv tor­turarea prizonierilor şi răzbunări colec­tive faţă de atacurile palestiniene. Car­tiere palestiniene, grădini de măslini şi sate au fost făcute una cu pământul, în numele securităţii naţionale.
Imaginea Israelului s-a transformat dintr-o societate deschisă, rezistând eroic într-o mare de regimuri despotice, în imaginea unui paria internaţional. Ba­riera despărţitoare din Cisiordania, construită oficial pentru a ţine aten­ta­torii palestinieni la distanţă, a permis Israelului să înghită bucăţi întregi din Cisiordania. Oraşele palestiniene sunt înconjurate de puncte de control israe­liene. Principalele drumuri din Cisior­da­nia sunt rezervate coloniştilor israe­lieni. ONU estimează că accesul palestinienilor este în prezent interzis în aproape jumătate din Cisiordania.

La început, ocupaţia a fost benefică

Israelienii treceau în teritoriul pa­les­tinian pentru a cumpăra legume mai ieftine, mâncau la restaurantele din zonă, îşi petreceau weekendul în oaza Jericho şi îşi aduceau maşinile la reparat. Palestinienii reprezentau forţă de muncă ieftină şi până la jumătatea anilor 1980, 40% din mâna de lucru palestiniană lucra în Israel.
Palestinienii treceau şi ei graniţa spre magazinele şi plajele din Tel Aviv. Dar statutul de cetăţeni de mâna a doua, represiunea tot mai dură apli­cată de autorităţile israeliene în Fâşia Gaza şi Cisiordania şi sărăcia gene­ralizată i-au determinat pe palestinieni, majoritatea prea tineri încât să-şi amintească de momentul ocupaţiei, să iasă în stradă în decembrie 1987, des­chizând o serie de proteste ce avea să dureze şase ani. Revolta a condus în cele din urmă la un acord de pace între Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei condusă de Yaser Arafat. Arafat, care îşi petrecuse cea mai mare parte a vieţii în exil, s-a întors trium­fă­tor în Gaza.
Acordurile de la Oslo care au urmat anunţau o nouă epocă, un timp al speranţei. Oameni de afaceri pales­ti­nieni care făcuseră averi în străinătate se întorceau să ajute la construirea nou­lui stat palestinian. Islamiştii radi­cali păreau să fi dispărut. Femeile pales­tiniene îşi aruncau eşarfele, înce­peau să se deschidă saloane de cosmetică în toate oraşele. O atmos­feră luminoasă, deşi scurtă, a dat sen­zaţia că viaţa poate fi normală, fără luptă şi violenţă, că palestinienii au în sfârşit un viitor.

Construcţia barierei de securitate

Dar foarte curând totul s-a schim­bat. Asasinarea în 1995 a prim-minis­trului israelian Yitzhak Rabin, precum şi restricţiile tot mai draconice menite să-i împiedice pe palestinieni să intre în Israel şi să-i ţină sub control au condus la o nouă revoltă în 2000. Aceas­ta a fost mult mai violentă şi a dus la moartea a peste 4.300 de palestinieni şi 1.100 de israelieni. Israelul a luat măsuri pentru strămu­tarea coloniştilor din Gaza. Şi Gaza a fost practic sigilată, ca o uriaşă închi­soare. Israelul a început şi construcţia unei bariere de securitate în Cisior­dania, cu costuri de peste o jumătate de milion de dolari pe kilometru.
Bombardamentele aeriene israe­lie­ne din ultimul an au distrus infrastructura din Gaza, lovind poduri, centrale electrice şi instituţii publice. Încălcările legilor şi ordinii publice, precum şi disperarea tot mai mare a populaţiei din Gaza au dat naştere la conflicte interne între Hamas şi Fatah. În jur de 200 de palestinieni au murit în luptele de stradă dintre cele două facţiuni.
Dovezi privind abuzurile israe­lie­nilor sunt publicate nu doar de orga­nizaţii internaţionale pentru drepturile omului, ci şi de cele israeliene, ca B’Tse­lem. Pe 4 iunie 2007, Amnesty International a publicat un raport de 45 de pagini intitulat „Ocupaţie pe termen lung: palestinienii sub asediu în Cisiordania”, care ilustrează im­pactul devastator al celor patru decenii de ocupaţie militară israeliană.
Raportul prezintă dovezi despre expansiunea continuă a coloniilor ile­gale din teritoriile ocupate şi detalii despre confiscarea sau interzicerea de către Israel a accesului la resurse vi­tale, ca apa, pentru palestinienii aflaţi sub ocupaţie. Sunt dovezi privind o multi­tudine de măsuri care îi fac pe palestinieni prizonieri în enclave frag­mentate şi le interzic accesul la slujbe, învăţământ şi unităţi sanitare. Între măsuri se numără bariera sau zidul de 700 km, cele peste 500 de puncte de control şi un sistem complicat de per­mise de trecere care împiedică circu­laţia.
Din cei 1,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza, o majoritate copleşitoare (1,1 milioane) supravieţuiesc în pre­zent doar din ajutoarele externe. Pro­gramul World Food (WFP) a identificat Gaza ca pe unul din punctele critice ale planetei din punctul de vedere al ameninţării foametei. WFP este unul din principalele surse de alimente pentru palestinieni, asistând 640.000 de persoane din care peste o treime în Gaza.

Disperarea conduce la fundamentalism radical

Disperarea îi aduce la putere pe radicalii islamişti. Disperarea a deter­mi­nat populaţia palestiniană să se îndrepte spre un fundamentalism ra­dical. Cu cât Israelul foloseşte mai multă violenţă şi presiunea, cu atât creşte influenţa grupărilor radicali.
Organizaţiile israeliene de lobby din SUA sunt dominate de politica israeliană de extremă dreaptă. Ea vorbeşte nu în numele statului evreu, ci în numele unui curent ideologic din Israel conform căruia aspiraţiile pales­tiniene pot fi zdrobite prin forţă.
Politicile contraproductive ale ad­mi­nistraţiei Bush se oglindesc în poli­ticile contraproductive duse la perfec­ţiune de administraţia dură de dreapta a premierului Ehud Olmert în Ieru­sa­lim. Israelul încalcă cu dispreţ normele internaţionale şi respinge rezoluţiile Consiliului de Securitate care îi cer să respecte integritatea teritorială pales­ti­niană. În schimb, îi ţine pe palestinieni închişi în ghetouri sordide, baricadate, în care aceştia abia pot supravieţui.
Nu este în interesul lumii civilizate şi nici al Israelului să continue să încu­rajeze agresivitatea şi militantismul cres­cânde ale palestinienilor. Sanc­ţiu­nile economice şi comerciale pot deter­mina Israelul să-şi schimbe actuala politică faţă de palestinieni. Sanc­ţiu­ni­le economice sunt instrumentele care au pus capăt regimului de apartheid din Africa de Sud. George  Bush senior, în timpul mandatului său, a impus sanc­ţiuni Israelului – suspendarea unor garanţii de credite în valoare de 10 miliarde dolari pentru revenirea imigranţilor ruşi în Israel – pentru a-l obliga pe premierul de dreapta Yitzhak Shamir să participe la negocierile de pace de la Madrid.
Presiunea externă este singura care ar salva Israelul de el însuşi o­prind alunecarea inexorabilă către un con­flict ce ar putea deveni regional.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 53

Comentarii

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: