Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Imperiul chinez vrea să cucerească lumea

Andrei BĂDIN

China devine una din marile puteri mondiale. Ca atare, trece și la crearea zonelor sale de influență. Africa, dar și economia germană se află în atenția Pekinului.

„După mai bine de două decenii de reformă și deschidere, China se află acum în poziția de a putea oferi lucrurile de care au nevoie țările din Africa – tehnologie sofisticată adec­va­tă condițiilor africane, la prețuri relativ scăzute, și expertiză în ceea ce pri­vește diminuarea sărăciei și dezvol­tarea economică”, a afirmat Liu Naiya, cercetător pe probleme africane, în cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale.
Un prim obiectiv este satelitul pentru Nigeria. China nu numai că a proiectat, construit și lansat satelitul, dar a construit și două stații de monitorizare terestre și a instruit 50 de tehnicieni nigerieni. Ultimele date ale Ministerului chinez al Comerțului arată că schimburile comerciale dintre China și Africa au crescut major, de la 12 milioane de dolari, în 1950, la 55 de miliarde de dolari, în 2006, cu un deficit comercial de partea chineză de 2,1 miliarde dolari, Africa devenind astfel al treilea partener comercial al Chinei. În 2006, investițiile directe ale Chinei în Africa au atins 6,64 miliarde de dolari, acoperind proiecte de tele­comunicații, centrale electrice, con­ser­varea resurselor de apă, transporturi, agricultură și producție de bunuri.

Fondul de dezvoltare China-Africa

China a lansat Fondul de Dezvo­l­tare China-Africa, în luna iunie, cu un capital inițial de un miliard de dolari și obiectivul de a se extinde la 5 miliarde de dolari. La cârma organismului se află Banca de Dezvoltare a Chinei din Beijing, care estimează o durată de existență de 50 de ani pentru ceea ce este numit cel mai mare fond indi­vi­dual care are ca obiectiv dezvoltarea Africii.
Fondul va investi în companii chi­neze care desfășoară operațiuni în Africa și oferă consultanță celor care intenționează să investească pe conti­nentul african, a declarat Gao Jian, președintele Fondului de Dezvoltare China-Africa și vicepreședinte al BDC.
Cu ocazia Summitului Forumului de Cooperare China-Africa desfășurat în noiembrie 2006, la Beijing, preșe­din­tele Hu Jintao a anunțat opt pași pen­tru consolidarea „noului tip de parte­neriat strategic” între China și Africa, printre care deschiderea în continuare a piețelor chineze pentru exporturi provenite din cele mai slab dezvoltate țări din Africa, crescând de la 190 la 440 numărul produselor care primesc tariff zero. Printre măsuri se numără și edificarea a 3-5 zone de cooperare economică și comercială în Africa, în următorii trei ani, alocând 3 miliarde de dolari credite preferențiale și două miliarde de dolari credite preferențiale destinate cumpărătorilor, pentru țările africane, și pregătind 15.000 de profe­sioniști africani. Interesul Chinei în Africa este datorat si petrolului, iar unii spun că este, de fapt, un „neo-colonialism”.

Satelitul sudanez

Guvernul de la Khartoum primește din China investiții, sprijin politic și arme în schimbul petrolului și ma­te­riilor prime, notează cotidianul spaniol „El Pais”.
China și Sudanul sunt tot mai mult interconectate. Sancționat de mulți ani de SUA, regimul de la Khartoum a găsit o vestă de salvare la Beijing, care a debarcat în Africa cu o mare foame de petrol pentru a-și alimenta spec­tacu­loasa creștere economică. Rafinăria de la Al Jaily, la o sută de kilometri nord de capitală, este una din multele pro­prie­tăți achiziționate în ritm vertiginos de China în Africa. Dar nici un alt loc de pe acest continent nu este mai important ca Sudanul, unde există rezerve de 6,4 miliarde de barili de petrol încă ne­exploatate după 20 de ani de război între Nord și Sud. Sancțiunile eco­nomi­ce impuse de Washington Khar­tou­mu­lui în 1997 – înăsprite după conflictul din Darfur – au lăsat cale liberă Chinei, transformată în cumpărător avid de petrol și în proprietară de puțuri, alături de India și Mayalezia.
Jumătate din petrolul importat anual de Beijing provine din Sudan. China se află în spatele dezvoltării Sudanului, a cărui economie a crescut anul acesta cu 12 la sută și are o prognoză de 11 la sută, în 2007, po­trivit FMI, grație petrolului: în 1999 se produceau doar 2.000 de barili pe zi, iar acum 500.000. Khartoumul are în perspectivă proiecte gigantice, cum ar fi construirea unui uriaș centru co­mercial și financiar inspirat de Dubai, unde se vor uni Nilul Albastru cu Nilul Alb și care va costa 4 miliarde de dolari.
Interesul SUA este atât de mare încât, în pofida sancțiunilor, Washing­tonul construiește în afara Khartou­mu­lui cea mai mare ambasadă americană de pe continental african care va adăposti cel mai mare centru al CIA. Se află la doar 20 km de fabrica de me­dicamente pe care SUA au bombardat-o în 1998, crezând că este un sediu al Al-Qaida.

Germania se protejează

Cancelarul german Angela Merkel vrea ca firmele germane să fie pro­tejate prin lege față de investitorii străini, temându-se de puternice influențe poli­tice în cazul în care capitaluri de stat puternice din China sau Rusia ar începe să acționeze la nivelul economiei ger­mane, scrie „Die Welt”. Merkel crede că există pericolul ca respectivele capi­taluri să ascundă în ele intenția de a influența sfera politică.
Rezervele de devize ale Chinei au ajuns la peste 1.200 miliarde dolari, bani pe care Beijingul dorește să-i inves­tească în companii din străi­nă­tate. Dar și Rusia și statele produ­că­toare de petrol din Orientul Mijlociu dețin cantități de capital cu valori de sute de miliarde de dolari, sume pe care acestea le doresc investite nu doar din punct de vedere al profitului adus, ci și mai ales al unor interese politice.

Pădurile chinezești

Uniunea Pădurarilor Germani anunța că investitori chinezi au achiziționat deja în apropiere de loca­litatea Celle din landul Niedersachsen-Saxonia Inferioară 500 de hectare de pădure, în timp ce se negociază astfel de vânzări și în landul Schleswig-Holstein. „Mă îngrijorează acest lucru”, declara președintele BDF, Bernhard Dierdorf. Germania se bucură de un interes deosebit printre marii con­su­matori de produse lemnoase, dat fiind că este țara din Europa care deține cele mai mari rezerve de lemn. Explo­zia de pe piața de construcții și cererea din străinătate au făcut să crească prețurile la lemn. Pentru tipul de lemn cu cea mai mare căutare s-au plătit, de exemplu, în octombrie anul trecut, între 80 și 100 de euro pentru un metru cub. După trecerea uraganului Kyrill, în luna ianuarie, prețurile au scăzut cu un sfert. Un hectar de pădure costă în medie 20.000 de euro.

Atac la Nike și Adidas

Chinezii ar vrea să profite de Olimpiada de la Beijing pentru a cuceri piața produselor sportive. A scris de acest lucru recent „Le Monde”.
„Ci­ne cunoaște, în afara Chinei, măr­cile Li Ning, Peak, Anta ori Double Star? Pentru acești campioni locali ai încălțămintei și îmbrăcămintei de sport, Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 urmează să servească drept trambulină. Mai întâi, pe piața chineză – menită să devină cea mai dinamică și mai concurențială din lume –, dar și pe plan extern.”
În această cursă pentru noto­rie­ta­te, Li Ning are „o lungime avans”. So­cie­tatea, înființată în 1990 de gim­nas­tul cu același nume, echipează, astfel, trei jucători americani din NBA, cam­pionatul american de baschet. Printre aceștia, se numără vedeta echipei Miami Heat, Shaquille O’Neal. Li Ning furnizează și bluzoanele echipei naționale de baschet a Spaniei. În China, această marcă, ce va fi unul dintre sponsorii oficiali ai JO 2008, va asigura îmbrăcămintea prezentatorilor canalului sportiv CCTV5, foarte popular și menit să fie, în 2007 și 2008, principala „fereastră” de prezentare a pregătirilor Olimpiadei.
Vânzările Li Ning au explodat, ca și cele ale celor două concurente. În 2005, societatea, care este privată și cotată la Bursa din Hong-Kong, anunța că are aproape 4.000 de magazine în China, la o cifră de afaceri de 300 de milioane de dolari în 2005, față de 385 de milioane pentru Adidas și 600 de milioane pentru Nike, potrivit agenției de marketing sportiv Zou Marketing.
Contractele semnate de Li Ning cu jucătorii americani din NBA servesc, mai întâi, pe piața chineză: turneele pe care Liga americană le organizează în China sunt extrem de populare, iar televiziunea locală retransmite o mare parte din meciurile disputate în Statele Unite. Deși firma Li Ning vinde încă foarte puțin în străinătate, ea își expri­mă ambiția de a „deveni o societate globală lider pentru articolele de sport și de a se număra printre primii cinci fabricanți mondiali până în 2018, cu vânzări internaționale echivalente cu 20 la sută din vânzările sale totale”, se poate citi pe site-ul său Internet. Po­trivit președintelui său, Zhang Zhiyong, este vorba de a utiliza JO pentru a se face cunoscută și de a-și accelera expansiunea internațională după 2008.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: