Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ascensiunea Indiei

Virginia MIRCEA

Cu aproape 1,1 miliarde de locuitori, India este cea de-a doua țară din lume din punct  de vedere al populației, și cea de-a șaptea ca suprafață, cu o densitate mai mare decât China. Ascensiunea acestei puteri emergente va modifica raportul de putere în Asia.

După câștigarea indepen­den­ței de sub dominația bri­tanică în 1947, India a avut parte de destule conflicte, eșecuri și dificultăți. Deși încă se confruntă cu nu­meroase provocări, are în prezent șansa de a obține o poziție mai importantă decât oricând pe scena internațională.
Economia Indiei a crescut în medie cu 6% pe an în ultimul deceniu și cu 8% pe an în ultimii trei ani – una dintre cele mai mari creșteri economice din lume. Clasa de mijloc este în dez­vol­tare și țara are un produs intern brut în creștere, la fel ca exporturile și inves­tițiile străine, în timp ce rata șomajului scade. La acestea se adaugă o piață de capital în plin avânt (valoarea indi­cilor a crescut cu o treime în 2005 și cu 200% față de 2001), o datorie exter­nă scăzută și rezerve valutare semni­ficative. Statele Unite, Franța, Ger­ma­nia și Rusia au pus în evidență ascen­siunea Indiei văzând în ea un partener comercial cu un potențial enorm.
Deși încă nu a egalat perfor­man­țele financiare ale Chinei, economia indiană are un potențial superior de creștere pe termen lung. Lideri din am­bele țari au vorbit despre crearea unei piețe comune sino-indiene, pe baza modelului Uniunii Europene. Deși doar un proiect astăzi, dacă ideea este pusă în aplicare acesta ar fi cel mai mare sistem economic din lume, cu aproape 2,5 miliarde de consumatori – aproxi­mativ 40% din populația lumii (sau 3 din 8 persoane).
Aproape toate investițiile străine în India se concentrează în cele șase state cele mai urbanizate, în timp ce cele­lalte 22 de state, mai puțin dez­voltate, sunt aproape ignorate. Această prăpastie dintre rural și urban este resimțită mai ales în locuri ca Gurgaon, o suburbie a capitalei Indiei, New Delhi, renumită pentru call center-urile internaționale, pentru centrele sale de afaceri și firmele de IT.
În ciuda problemelor întâlnite în zuna rurală subdezvoltată a Indiei, exis­tă câteva domenii în care această țară excelează. Aceste talente spe­cializate au făcut posibil ca un procent infim din populație – poate mai puțin de 1% – să devină vârful de lance în ascensiunea spre un loc mai bun în clasamentul mondial.

Capitalul intelectual

Economia Indiei se împarte între agricultură (care generează un sfert din produsul intern brut), industrie (tot un sfert) și domeniul serviciilor high-tech, care acum este sursa a jumătate din produsul intern brut. În efortul de a deveni o „superputere bazată pe cu­noaș­tere”, India speră să poată sări peste pasul intermediar al dezvoltării industriale, care a precedat intrarea celorlalte popoare în era informației. 
Companii de cercetare științifică și IT din întreaga lume își deschid labo­ratoare de cercetare-dezvoltare în In­dia – peste 100 în ultimii cinci ani. Un bastion al noii economii este sectorul dezvoltării de software, pe măsură ce tot mai multe firme globale își exter­na­lizează spre India activitățile de pro­gra­mare care consumă extrem de mult timp. Firmele din întreaga lume se ba­zează pe această țară și în ce privește serviciile pentru clienți – apelurile tele­fo­nice ale clienților din întreaga lume sunt direcționate spre call center-uri din orașe indiene ca Bangalore. Alte piețe în ascensiune sunt cele de cercetare farmaceutică și biote­hno­lo­gică. În prezent majoritatea com­pa­niilor americane de top își transferă o parte din activitățile IT în India și nu există dovezi de scădere a acestei tendințe.
Și mediul de afaceri privește spre India
Absolvenții programelor de management al afacerilor din țară sunt la mare căutare în corporațiile multinaționale, fiecare promoție cerând și obținând salarii medii mai mari decât promoția anterioară. Absolvenții programelor de MBA din instituții ca Indian Institute of Management se pot aștepta la salarii între 6000 USD/lunar la firme indiene până la peste 15.000 USD/lunar în afară. Salarii comparabile cu cele plătite absolvenților de la Harvard, Stanford sau Dartmouth – și o dovadă a valorii de piață a aptitudinilor indienilor în acest domeniu de studiu.

Sporirea puterii militare

O dată cu întărirea poziției sale, una din prioritățile Indiei a devenit îmbunătățirea capacităților militare. New Delhi nu s-a alăturat celor 187 de semnatari ai Tratatului de Non-Proli­ferare Nucleară (NPT), și a apărut pe harta internațională ca națiune înar­ma­tă nuclear în mai 1998, după deto­narea a cinci focoase în deșertul de lângă granița cu Pakistan. Fapt care a deranjat numeroase cancelarii din lu­me, inclusiv Pakistanul, care a răspuns cu teste nucleare proprii. Această dis­pu­tă a fost momentul-cheie care a marcat începutul eforturilor Indiei de a finaliza un program complet de înar­mare nucleară. Conform Buletinului Cercetătorilor din domeniul fizicii ato­mice, alte teste nucleare au avut loc în vara lui 2004; de atunci, Ministerul in­dian al Apărării a alocat 2 miliarde USD pe an pentru realizarea a 300 până la 400 arme nucleare în următorii 5-7 ani.

Un moment de cotitură în relațiile cu China

Mulți au comparat modelul de creștere al Indiei cu cel al vecinei sale, China. Cele două țări au multe în comun – granițe fizice, populații foarte numeroase, provocări asemănătoare, civilizații străvechi și economii în creș­te­re rapidă. Și India se măsoară cu China, râvnind la puterea economică și statutul internațional al acesteia, in­clu­siv la poziția de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Deși între cele două state persistă o oarecare tensiune, urmare a scur­tului război din 1962 în care China a învins India fără probleme, apropierea în­tre cei doi giganți din Asia este evi­dentă. Comerțul bilateral crește sem­ni­ficativ, iar relațile diplomatice sunt la cel mai înalt nivel de după 1962. Pri­mul ministru chinez Wen Jiabao apre­cia colaborarea dintre cele două țări, în timpul unei vizite la New Delhi, ca motorul unei „noi ere asiatice”. Pre­mie­rul indian a menționat posibilitatea ca această colaborare între India și China să schimbe ordinea mondială.
Timpul ne va dezvălui mixul exact de concurență și cooperare. Ambele sta­te aspiră la statutul de membru al „lumii întâi” – iar câștigurile economice ar putea fi un stimulent pentru o Asie mai unită.

Între Asia și Occident

Cu această putere proaspăt do­bân­dită, India se confruntă cu o dilemă: să urmărească în primul rând strângerea legăturilor cu statele occidentale sau cu celelalte țări asiatice?
După câștigarea independenței, pri­mul premier al Indiei vorbea despre o renaștere asiatică și prevedea că un continent strâns unit va schimba pei­sajul de după cel de-al doilea război mondial. Deși prematură atunci, ideea este mai fezabilă ca oricând în epoca de după Războiul Rece. Pe lângă îmbu­nătățirea relațiilor cu China, India are legături bune cu Rusia și Japonia. Și, din 2004, valoarea comerțului Indiei cu alte state asiatice a depășit-o pe cea a schimburilor cu SUA și Europa de Vest la un loc (confom International Herald Tribune).
Dar Statele Unite, după ce au curtat dușmanul de moarte al Indiei, Pakistanul, căutând să-l atragă ca aliat în războiul împotriva terorismului după atentatele de la 11 septembrie, se distan­­țează cumva de actualul regim de la Islamabad, condus de preșe­din­tele Pervez Musharraf, și se concen­trează în schimb pe India. Elementele comune ale celor două state includ guvernul democratic liberal, capita­lis­mul și, în rândul rezidenților urbani mai edu­cați, limba engleză.
Însă curtarea Indiei de către SUA este văzută ca un mijloc de limitare și restrângere a influenței Chinei în Asia. Unii indieni sunt nemulțumiți că India e percepută ca țară-pion pentru SUA. Deși apreciază stilul de viață și cultura americană, o mare parte a populației indiene încă percepe această superputere ca pe una agresivă.
Dacă o perioadă va putea dansa alternativ cu ambii parteneri, în cele din urmă India va trebui să aleagă.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: