Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Din 2002 Afganistanul este principalul producător de heroină din lume

Anthony McArthur

Conform Raportului ONU asupra drogurilor din 2007, producția de opiu a Afganistanului a crescut de aproape 100 de ori față de 2001, anul în care regimul taliban a fost răsturnat de forțele coaliției conduse de SUA.

Culturile de mac se dezvoltă, cu complicitatea forțelor ocupante: amplasamentele laboratoarelor de producere a drogu­rilor și rutele de trafic sunt un secret cunoscut de toată lumea. SUA și Marea Britanie par să încerce din greu să inunde piețele țărilor concurente cu tone de produse pe bază de opiu. În lumea de azi, orice conflict armat sau agresiune are impact nu doar asupra zonei de conflict, ci poate genera valuri care lovesc regiuni aflate la mii de kilometri de epicentrul con­flictului.
Raportul ONU asupra drogurilor pentru 2007, publicat de Biroul Nar­co­tice și Crimă Organizată al ONU, arată că în Afganistan se găsesc 93% din culturile ilegale de opiu din lume. Anul trecut a fost înregistrată o creștere a producției de opiu a Afganistanului cu o treime. Operațiunile de producere a opiului din această țară s-au dublat în ultimii doi ani.
Demn de remarcat este că această creștere spectaculoasă a producției de opiu are loc sub ochii  NATO. Raportul ONU afirmă că volumul producției doar în provincia Helmand, unde sunt des­fășurați mii de soldați britanici, este de trei ori mai mare decât producția totală a celorlalte trei principale produ­că­toa­re, Columbia, Maroc și Myanmar (fosta Burma). Anul trecut producția de opiu în această regiune a crescut, conform estimărilor, cu 30-50%.
SUA și Marea Britanie și-au început ofensiva „contrateroristă” împotriva rețelei internaționale a al-Qaeda în Afganistan pe 7 octombrie 2001. În mare, aliații nu au reușit să-și atingă obiectivele pentru care au ocupat țara. Producția de opiu a Afganistanului a crescut după invadarea țării de către SUA și înfrângerea regimului taliban.
Culturile de mac din Afganistan au explodat, crescând cu 1.400% în 2002. De fapt, culturile de mac au re­venit în 2002 la nivelurile înre­gis­trate la jumătatea anilor 1990, când Afga­nis­tanul producea 70% din macul cultivat în întreaga lume. În 2001, ulti­mul an la putere al talibanilor, au fost recoltate 185 tone de mac; producția din 2002 a urcat la 1.900-2.700 de to­ne; în 2003 au fost produse peste 7.000 de tone de mac sau 87 % din piața globală de heroină, și aproape 100% din cea europeană. Cantitatea de opiu produsă în Afganistan în ultimii ani depășește 15.000 de tone. O cantitate suficientă pentru producerea a 810 tone de heroină pură.
În ultimii cinci ani, cei implicați în comerțul cu droguri în Afganistan au pus la punct o infrastructură extrem de eficientă, care include producția, faci­li­tăți de credit și operațiuni bancare. Infrastructura acoperă întregul ciclu de producție a produselor pe bază de opiu, de la culegerea și depozitarea ma­cului la procesarea morfinei, până la producerea și expedierea heroinei.
Produsele pe bază de opiu se rea­li­zau în principal în trei regiuni ale lumii, și anume așa-numita Semilună de Aur (Afganistan, Pakistan și Iran), așa-numitul Triunghi de Aur din Sud-Estul Asiei (Myanmar, Thailanda și Laos) și în America Centrală și de Sud (Columbia, Venezuela, Bolivia). Însă producătorii de opiu din Triunghiul de Aur au fali­men­tat în urma creșterii uriașe a pro­duc­ției de mac și heroină din Afga­nis­tan, care a devenit în 2002 principalul producător de heroină din lume.
La începutul anilor 2000, prețul de distribuție al heroinei ajungea la 10.000 dolari/kg în Bangkok, în timp ce la granița dintre Pakistan și Afganistan prețul unui kilogram de heroină, fără costurile de expediere, era de doar 650 de dolari.
Întrebarea este: ce încearcă să facă SUA și Marea Britanie în Afga­nis­tan? Încearcă să facă profituri enorme prin introducerea a tone de narcotice pe bază de opiu pe piețele țărilor pe care le consideră inamice sau rivale? Sau să obțină controlul asupra rutelor de trafic și să nege orice respon­sa­bili­tate pentru consecințe? Poate exista vreun alt motiv pentru care închid ochii? Cum altfel ne-am putea explica această complicitate a lor la formarea imperiului afgan al opiului? Ideea este că macul este cultivat și transformat în morfină chiar sub nasul forțelor americane și ale NATO din Afganistan.
Câmpurile întinse pe care afganii cultivă mac pot fi ușor depistate prin satelit sau recunoaștere aeriană. Ampla­samentele laboratoarelor nu mai reprezintă de mult un secret. Se poate spune același lucru despre principalele companii din chimie de stat sau private din Pakistan: câteva companii far­ma­ceutice din provincia Peshawar fur­nizează substanțele necesare pentru transformarea opiului în morfină. Expedierea unor cantități mari de droguri prin mijloace rutiere presupune folosirea a numeroase vehicule, care nu pot să nu atragă atenția în Afganistan, o țară cu o rețea de dru­muri extrem de săracă.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: