Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Serviciile secrete americane schimbă planurile lui Bush?

Andrei BĂDIN

Raportul serviciilor secrete americane despre arsenalul chimic al Iranului, făcut public pe 3 decembrie și în care se spune că acesta ar fi fost întrerupt, nu a făcut Administrația americană să își schimbe planurile privind Teheranul. Raportul scoate la iveală lupta dintre diferitele servicii secrete de la Washington D.C., dar mai ales nemulțumirea din ce în ce mai mare a CIA față de Administrația Bush. În ultimele luni, CIA a livrat presei documente care atestau că președintele Bush a ignorat sfaturile Agenției.

Avertismentele continuă

Ministrul apărării a recu­nos­cut că raportul publicat de serviciile de securitate ame­ricane – care sugerează că Iranul ar fi pus capăt programului nuclear – a creat probleme administrației Bush și i-a derutat pe aliații Americii. Robert Gates a spus că raportul a fost publicat într-un moment dificil, dar a subliniat că momentul publicării raportului și conținutul documentului au fost decise de șeful departamentului de securitate națională, nu de guvern. Potrivit lui Ro­bert Gates, raportul arată că Iranul a avut un program nuclear pe care l-a ascuns ani de zile și că ar avea me­canismele necesare pentru a-l relua oricând, dacă nu cumva a făcut-o deja, după cum s-a exprimat ministrul american. Ministrul american al apă­rării, Robert Gates, a declarat că liderii iranieni par să-și dorească o confrun­ta­re cu statele vecine și chiar că e posibil ca Teheranul să fi reluat programul nuclear.
Raportul care l-a încurcat pe Bush
Diferiți analiști anunțau că un po­sibil atac împotriva Iranului ar fi trebuit să aibă loc în perioada ianuarie-martie 2008. Ar fi fost perioada cea mai bună. Se spune că raportul serviciilor secrete despre Iran subminează retorica alar­mantă a administrației americane privind ambițiile nucleare ale Iranului, dar în același timp împiedică eforturile lui Bush de a amenința cu mai multe sancțiuni internaționale și înlătură posibilitatea unei acțiuni militare pre­ventive înainte de terminarea man­da­tului său de președinte, nota de curând Washington Post. Adevărul este că este vorba de un rezultat al reformei inițiate de Mike McConnell, actualul director al National Intelligence Agency. Un rezul­tat însă al luptelor de la Washington, unde CIA și alte servicii americane duc o luptă pe viață și pe moarte, presărată cu documente aruncate prin presă.
Viziunea vizibil diferită asupra pro­gramului nuclear iranian care a rezul­tat de la agenții de informații ame­ri­cane a fost produsul unor schimbări radicale operate în modul de a analiza infor­mațiile secrete de către comu­ni­ta­tea serviciilor de informații. Dacă fostul director al CIA, George Tenet, a inițiat refor­ma, actualul director al National Intelligence Agency, Mike McConnell, a detaliat-o și a extins-o la întreaga comu­nitate a serviciilor, comentează The Washington Post. Învățând din lec­ția eșecului serviciilor de informații pri­vind presupusele arme de distrugere în masă irakiene, Mike McConnell a cerut agențiilor secrete să consulte mai mul­te surse, să spună mai multor omologi de-ai lor ce știu și cum au aflat ceea ce știu și să recunoască într-o măsură care nu s-a mai practicat până acum ceea ce nu știu. Noul raport a invalidat ani de evaluări anterioare prin afir­ma­ția că Iranul a stopat partea legată de armament a programului său nuclear, în 2003. Totodată, a contrazis decla­ra­ții anterioare ale unor înalți oficiali ai Administrației Bush și evaluări ante­rioa­re ale serviciilor de informații, potrivit cărora Iranul a avut intenția să se doteze cu armament nuclear.

Replica de la Casa Albă

Casa Albă a anunțat că noul raport justifică preocupările sale deoarece a ajuns la concluzia că Iranul a deținut într-adevăr un program de arme nu­cleare până să-l suspende în 2003 și a demonstrat că presiunea diplomatică ce a fost condusă de SUA a avut succes forțând mâna Teheranului. “Una peste alta, evaluarea aduce vești bune”, a declarat consilierul pe pro­ble­me de securitate națională Stephen J. Hadley. Criticii lui Bush trebuie să fie atenți, să nu considere pericolul de­pășit, a mai spus Hadley, subliniind că Iranul continuă activitatea de îmbo­gă­țire a uraniului, care poate fi eventual utilizat pentru a ajuta la un program de arme. Cei care sunt în favoarea unei confruntări cu Iranul nu au fost co­n­vinși de raport. “Niciodată nu m-am bazat pe aceste servicii secrete slabe”, a declarat John R. Bolton, fost am­basador al președintelui Bush la Națiunile Unite.

Recalibrarea politicii americane

Adevărata lecție a acestui raport este recalibrarea politicii SUA și încercarea mai multor pârghii eco­no­mice și diplomatice. “Este o validare a căii de mijloc între abordarea «nu ne pa­să» și «să bombardăm acum»”, a declarat republicanul Brad Sherman, președintele subcomitetului de ne­pro­liferare din cadrul Comisiei Afacerilor Externe, care a adăugat că activitatea de îmbogățire a uraniului din Iran rămâne îngrijorătoare și nu depinde de serviciile secrete americane deoarece Teheranul a recunoscut deschis acest lucru.

Reforma serviciilor secrete americane

Comunitatea serviciilor secrete americane a operat cea mai agresivă încercare de a pătrunde în programul iranian. Astfel, CIA a înființat un nou departament – Iran Operations Divi­sion – care a reunit analiști și colectori clandestini de informații pentru a cerceta dovezile. Progresul în culege­rea de informații secrete a ajutat la a con­vinge analiștii că Iranul a operat „o corecție de rută“ în 2003, stopând mun­ca la armament, deși continua programul energetic în scopuri civile.
Foști și actuali oficiali din serviciile se­crete spun că noua NIE reflectă noile metode analitice cerute de McConnell – care a preluat postul de director în ianuarie –, precum și de adjuncții săi, printre care Thomas Fingar, fost șef al agenției de informații secrete din Depar­tamentul de Stat, și Donald M. Kerr, fost director al Los Alamos Natio­nal Laboratory și expert în tehnologia armelor nucleare. În afara faptului că a cerut o mai mare transparență privind sursele serviciilor de informații, McCo­nnell și colegii săi au mai cerut ana­liștilor care lucrează la marile evaluări să pună la îndoială asumpțiile existen­te atunci când noua informație nu cores­punde. Raportul reflectă de ase­menea ceea ce mai mulți oficiali au descris marți, 4 decembrie, o nouă dorință a comunității serviciilor de informații de a analiza intenții, pe lân­gă capacități. Deși Iranul deține capa­citatea științifică, tehnică și industrială de a fabrica arme nucleare, noile infor­mații secrete culese prin interceptarea de comunicații au suscitat îndoieli privind folosirea intenționată a tehno­logiei de către Iran. Așa cum a spus McConnell în discursul său din 14 noiembrie, raportul ‘’a inserat câteva noi întrebări’‘ care au determinat co­mu­nitatea să își schimbe capacitatea de a judeca Iranul. El a aruncat toto­dată o lumină asupra susceptibilității Iranului la presiunile diplomatice inter­naționale – un factor care a contat mult în decizia Teheranului de a înceta cercetarea privind construcția bombei nucleare.

Contraraportul


Raportul a apărut în același timp cu un studiu. Israelul și SUA ar trebui să înceapă un dialog intens privind modalitățile de abordare a planurilor nucleare ale Iranului și de atacare a instalațiilor nucleare iraniene. Potrivit unui raport întocmit de un grup de lucru influent din Washington, coor­donat de fostul adjunct al Consiliului Național de Securitate din Israel, Chuck Freilich, Israelul și SUA ar trebui să discute scenariile unei eventuale crize nucleare între Israel și Iran. Potrivit raportului, intitulat “Speaking About the Unspeakable” (Vorbind despre ce nu se poate vorbi) și publicat de Institutul pentru Politicile Orientului Apropiat din Washington, între SUA și Israel există o lipsă de simetrie în ceea ce privește amenințarea iraniană, chiar dacă ambele folosesc aceeași retorică față de Iran. După cum susține Freilich, Israelul ar prefera ca SUA să atace Iranul. El notează că, dacă Israelul crede că poate ataca cu succes această țară, se teme că SUA se vor opune planului și nu-l va dezvălui dinainte.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 53

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: