Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Mailat și Elodia îl înving pe Băsescu

Cristian BANU

Un sondaj Gallup arată că 44% dintre români nu mai consideră necesar un referendum pe tema votului nominal, ceea ce face gestul președintelui de a convoca unul o mare greșeală politică. În plus, nici circumstanțele nu-l ajută foarte tare.


Mai întâi, efectul cel mai evident – referendumul duce la blocarea votului uninominal și oferă muniție liberalilor în campaniile electorale viitoare. În cele mai multe cazuri de până acum, simplificarea circumstanțelor îl ajuta pe președinte, în vreme ce nuanțele îi ajută pe adversarii săi. Cum este foarte greu să transmiți nuanțe unui public larg, președintele ieșea mereu în avantaj prin talentul simplificării. De data aceasta, simplificarea circumstanțelor nu prea îl ajută pe președinte.
Avem un proiect de vot uninominal asupra căruia căzuseră de acord toate partidele. PSD-ul (care încă este un mare baubau pentru electoratul prezidențial) s-a opus. Acum, îl avem și pe președinte opunându-se proiectului, adică în aceeași tabără cu PSD-ul. PD-ul, nu are încotro, se opune și el, că-i ordin de la președinte. Astfel, avem o singură forță care militează pentru vot uninominal și acționează în acest sens, PNL.
Gestul guvernului are sens și este o soluție. Referendumul președintelui (în condițiile în care oricum, aproape toată lumea este convinsă că îl organizează doar pentru a face reclamă PD) nu este o soluție, ci chiar înseamnă prelungirea termenului de adoptare a unei soluții (trebuie validat referendumul, trebuie mers în Parlament cu un proiect de lege, trebuie votat, trebuie promulgat, toate acestea se pot prelungi chiar și un an de zile). În condițiile în care avem vot uninominal, competiția “uninominalul meu este mai uninominal decât al lui Tăriceanu” devine de neînțeles pentru majoritatea, fiind vorba de nuanțe, greu de explicat publicului.
În al doilea rând, opoziția la referendum vine într-un moment dificil pentru președinte. Acesta a pierdut deja subiectul anti-corupției - în condițiile în care peste 50% din electorat crede că DNA este poliție politică, orice discurs pe această temă devine inutil, nefiind credibil - acum pierde și subiectul reformei clasei politice, subiect care oricum nu putea să țină la infinit, atâta vreme cât PD-ul este cel care este, iar în jurul președintelui roiesc personaje precum Elena Udrea, “regii asfaltului”, chiar și Theodor Stolojan.
Momentul dificil se vede și în sondaje, democrații fiind în scădere, impotența lor politică neavând cum să nu lase urme.
În fine, această opoziție vine pe un fond general de pierdere a inițiativei politice. A fost umilit la București de Iușcenko (degeaba a încercat să spele rușinea la o televiziune aruncând cu invective la adresa guvernului, practic efectele sunt contrare), a reacționat nepotrivit în cazul Mailat (în vreme ce el înjura guvernul în Norvegia, Tăriceanu și Cioroianu se aflau în Italia - Traian Băsescu cel de acum un an ar fi luat primul avion către Roma - degeaba încearcă acum să anuleze efectele vizitei premierului prin diversiunea “Argint”).
De altfel, suprapunerea cazului Mailat, coroborat cu telenovela Elodiei pe OTV fac ca demersul prezidențial să evolueze în anonimat, atenția mass-mediei fiind captată de acestea. La mitingul de la Iași nu au participat decât patru sute de persoane, fapt care l-a enervat la culme pe Traian Băsescu.
Nici tactica sa nu a fost foarte inspirată. Dacă la referendumul precedent se putea poziționa ca victimă a „celor 322”, să afirmi acum că „mogulii îți blochează aparițiile” în condițiile în care în fiecare săptămână apari la TV cu câte-o declarație bombă, este o greșeală, fiindcă nimeni nu crede și, prin extensie, ajungi să-ți decredibilizezi discursul. Mai îi dai și prilejul „mogulului” Voiculescu să-și afirme generozitatea și să facă glume pe seama ta.
Publicat în : Ultimul cuvânt  de la numărul 52

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: