Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Parteneriatul Public-Privat versus Ajutor de stat: o posibilă speță conflictuală în abordarea europeană

Andreea VASS

Termenul „parteneriat public-privat” (PPP) nu este definit legal la nivelul UE. În general, acesta desemnează cooperarea, în diferite forme, dintre autoritățile publice și mediul de afaceri, în scopul asigurării finanțării, construcției, renovării, managementului, întreținerii unei infrastructuri sau furnizării unui serviciu. Elementele care caracterizează, de regulă, PPP constau în:

* Durata relativ lungă a relației de cooperare dintre partenerul public și cel privat;
* Metoda de finanțare a proiectului se bazează pe aportul partenerului privat; cu toate acestea, în anumite cazuri, partenerul public contribuie și el la finanțare, uneori într-o măsură substanțială;
* Rolul important aparține operatorului economic (partenerului privat) care participă la diferitele stadii ale proiectului (concepere, realizare, implementare, finanțare). Partenerul public contribuie cu precăadere la definirea obiectivelor de atins, în termeni de interes public, calitatea serviciilor furnizate și politica de prețuri. De asemenea, acesta are responsabilitatea monitorizării îndeplinirii acestor obiective;
* Distribuția riscului între partenerul public și cel privat: de regulă, riscul este transferat acestuia din urmă, însă măsură în care acest transfer are loc diferă de la caz la caz, în funcție de natura proiectului, de capacitățile fiecărui partener de a suporta riscurile și de rezultatele negocierilor.
Abordarea PPP la nivelul UE. Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție tind să introducă în acest concept orice cooperare dintre actorii publici și cei privați. Categoriile juridice cărora li se subsumează multitudinea de formule de cooperare sunt, de regulă, contractele de achiziții publice și concesiunile. Dacă primele dintre ele beneficiază de un regim juridic specific, prevăzut în legislația concurențială secundară, acesta nu este și cazul concesiunilor, cărora li se aplică principiile din Tratatul CE privind piața internă, precum și jurisprudența Curții Europene de Justiție.  Modalitătile de instituire a PPP constau:
* fie într-un contract, caz în care relația dintre partenerul public și cel privat este de natură pur contractuală;
* fie în crearea unei noi entități economice, controlate în comun de partenerul public și cel privat.
În aprilie 2004, Comisia Europeană a prezentat o Carte verde (Green Paper) cu privire la PPP și dreptul comunitar aplicabil contractelor de achiziții publice și concesiunilor1, în care prezintă regimul juridic actual al PPP și lansează o dezbatere cu privire la îmbunătățirea aplicării dreptului comunitar al contractelor de achiziții publice și concesiunilor în cazul PPP. Legătura dintre materia ajutorului de stat și cea a parteneriatului public-privat a devenit o problematică importantă la nivel comunitar în anul 2002. Comisia Europeană a remarcat că trebuie asigurată compatibilitatea între PPP și regulile de ajutor de stat (Linii directoare privind parteneriatele public-private de success, Comisia Europeană, martie 2003). 
Apar însă o serie de riscuri cu privire la conflictul cu principiile ajutorului de stat. Favorizarea unei întreprinderi în cadrul unui PPP este, de regulă, exclusă atunci când această întreprindere este selectată în cadrul unei proceduri de licitație deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Atunci când ulterior licitației sunt folosite procedurile de negociere care conduc la modificări ale contractului în avantajul contractorului declarat câștigător, există suspiciuni puternice privind existența elementelor de ajutor de stat2. În cazurile de PPP, dacă se ajunge la concluzia că au fost acordate ajutoare de stat prin supracompensare (remunerație excesivă plătită de către stat), Comisia Europeană poate dispune recuperarea ajutorului de stat. În mod similar, anumite garanții de stat care implică ajutor de stat nu pot fi executate de împrumutători.
Cum se analizează caracterul de ajutor de stat al unui parteneriat public-privat? Există câteva aspecte generale care trebuie luate în considerare pentru a evalua caracterul de ajutor de stat în cazul unui parteneriat public-privat:
* Eșecul pieței - Primul aspect este acela de a stabili dacă există un eșec al pieței. Parteneriatul trebuie să se concentreze numai asupra acelor proiecte care nu sunt atractive pentru investitorii privați întrucât nu ar fi viabil din punct de vedere financiar pentru aceștia să cumpere sau să investească fără intervenția autorităților publice. Acest aspect elimină dubiile că parteneriatul concurează alți investitori privați.
* Selectarea unui partener privat - Autoritatea publică trebuie să își aleagă partenerul privat prin licitație publică. Licitația trebuie să se realizeze printr-o publicitate riguroasă, astfel încât să fie aduse la cunoștința potențialilor investitori principalele criterii care trebuie îndeplinite. Scopul licitației este să prevină selectarea unui singur agent economic care ar putea să își îmbunătățească competitivitatea pe piață. Din același motiv, este recomandabil ca primul contract să se încheie pe o perioadă de 3-4 ani, iar după aceea să se desfățoare o altă procedură de licitație. Aceasta minimizează distorsionarea potențială a concurenței. Altfel partenerul inițial ar fi avantajat pe măsură dezvoltării proiectului.  Licitația publică se dovedește, de asemenea un ghid bun pentru a arăta de câți bani publici este nevoie pentru demararea proiectului.
* Profitabilitatea/Venitul realizat - Un alt aspect legat de ajutorul de stat ține de modul în care vor fi împărțite veniturile (dividendele) rezultate din proiect. Un parteneriat este considerat lipsit de elemente de ajutor de stat în cazul în care atât contribuția privată, cât și cea publică sunt proporționale/identice cu profitul obținut de părți. Spre exemplu, dacă contribuția publică este de 75%, acest procent trebuie respectat și în ceea ce privește profitul obținut. La fel, agentul economic privat care a contribuit cu 25% din fonduri trebuie să obțină tot 25% din profit. De asemenea, toate riscurile proiectului trebuie să fie împărțite proporțional cu contribuția fiecăreia dintre părți.
* Demararea proiectului - Un al patrulea aspect care trebuie urmărit în evaluarea caracterului de ajutor de stat este momentul în care fondurile sunt puse la dispoziția companiei rezultate ca urmare a parteneriatului public-privat. Pentru a nu exista suspiciuni privind ajutorul de stat, fondurile publice nu trebuie puse la dispoziție înaintea fondurilor private. Este recomandabil ca alocarea fondurilor să fie sincronizată - pe cât posibil, sau fondurile private să fie alocate înaintea celor publice.

Concluzii

Parteneriatul public-privat ridică anumite probleme din perspectiva concurenței, în special în ceea ce privește selectarea partenerului privat de către autoritatea publică. Fiind vorba de activități economice, instituirea și derularea unui PPP trebuie să respecte principiile și regulile instituite în dreptul comunitar cu privire la piața internă și concurență. Din această perspectivă, selecția partenerului privat nu este la discreția autorității publice contractante, ci trebuie să se supună unor reguli procedurale, detaliate în legislația secundară prin intermediul contractelor de achiziții publice. Chiar și în cazul concesiunilor, nereglementate la nivelul legislației secundare, selecția trebuie să respecte principiile de publicitate, transparență și nediscriminare, instituite prin Tratatul CE și prin jurisprudența Curții Europene de Justiție.
Regulile menite să asigure un mediu concurențial normal au impact și în ceea ce privește derularea unui PPP. De exemplu, durata unei concesiuni trebuie să respecte principiul proporționalității, astfel încât să nu afecteze mediul concurențial pe o perioadă mai lungă decât cea necesară. De asemenea, modificarea clauzelor contractuale, inclusiv prelungirea duratei PPP, poate avea loc numai în circumstanțe excepționale, ingerințele autorității contractante trebuind să fie minime, pentru evitarea favorizării partenerului privat în faza ulterioară selecției și eliminarea riscului de conflict cu principiile de alocare a ajutorului de stat.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 52

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: