Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Economia românească în context european

Cristian BANU

România a avut, în ultimii ani, un proces de recuperare mai rapid decât regiunea și a reușit să reducă semnificativ diferențele față de regiune, întârzierile comparativ cu Polonia, cu o economie similară, reducându-se de la 6 la 3 ani în privința convergenței nominale și de la 8 la 5 ani pentru convergența reală.

Mulți analiști se așteaptă în următoarele luni la o ușoară corecție, chiar și guvernatorul BNR pronunțându-se în câteva ocazii despre o posibilă “soft landing”.
Principala problemă cu care se confruntă România este creșterea deficitului de cont curent, care anul acesta poate fi acoperit în proporție de doar 40% din investițiile străine, urmând ca în viitor procentul acestora să scadă, deși ele se vor menține la cote ridicate, datorită faptului că România este cea mai mare țară din regiune.
Recentele date de la INS despre anul agricol, dezastruos, cu 70% mai slab ca anul trecut fac necesară o corecție a estimărilor. Cei de la FMI spun că creșterea economică a României va încetini la 6,3 la sută în acest an, de la 7,7 la sută în 2006, potrivit Raportului asupra perspectivelor economiei mondiale.
Ținta inițială de creștere a economiei românești anunțată de autorități era de 6,6 la sută, însă ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, a menționat, recent, că majorarea PIB va fi de 6 - 6,1 la sută în acest an, din cauza secetei.

Estimări

Pentru 2008, creșterea Produsului Intern Brut este previzionată de FMI la 6 la sută.
Potrivit instituției financiare internaționale, inflația decembrie/decembrie va fi, în 2007, de 4,5 la sută urmând să crească la 4,8 la sută anul viitor. Ținta de inflație anunțată de Banca Centrală este de patru la sută în 2007, plus/minus un punct procentual, în timp ce proiecția de inflație a BNR pentru 2007 a fost revizuită în creștere cu 0,2 puncte procentuale, de la 3,7 la sută (proiecția din luna mai) la 3,9 la sută.
Prețurile de consum au crescut în septembrie cu 1,08%, față de 0,86% în luna precedentă, pe fondul scumpirii alimentelor, transporturilor și telefoniei, iar rata inflației din ultimele 12 luni a depășit pragul de 6%, pentru prima dată din august 2006, ceea ce a determinat majoritatea analiștilor să se aștepte la majorarea dobânzii de politică monetară în ședința programată pentru 31 octombrie. La revenirea inflației a contibuit și deprecierea din ultimele luni a monedei naționale în raport cu cea europeană, reflectată în scumpirea serviciilor. Cursul mediu de schimb prognozat de CNP pentru acest an este de 3,3 lei/euro și de 3,18 lei/euro în 2008.
Proiectul de buget pentru 2008, aprobat, recent, de Guvern, este construit pe o estimare de creștere economică de 6,5 la sută, o inflație de 3,8 la sută, un deficit bugetar de 2,7 la sută din PIB, un deficit de cont curent de 13,3 la sută din PIB și un curs de 3,18 lei pentru un euro. Creșterea salariilor este estimată, potrivit proiectului, la 12,3 la sută.
Deficitul de cont curent, se va apropia, în acest an, de nivelul de 14 la sută din PIB, (13,8 la sută), în creștere de la nivelul de 10,3 la sută din PIB consemnat anul trecut. Anul viitor, estimările FMI indică o reducere a deficitului de cont curent la 13,2 la sută din PIB.

Contextul extern

"Țările cu regimuri de schimb flotante, de exemplu România, pot majora rata dobânzii pentru contracararea presiunilor inflaționiste, în același timp având în vedere limitarea expansiunii fiscale. Întrucât efectele efectele politicii fiscale tind să fie limitate în economiile emergente europene merită avute în vedere anumite măsuri destinate reducerii impozitelor și acordării de subvenșii pentru împrumuturile imobiliare", se arată în raportul "World Economic Outlook" al FMI.
Dezvoltarea segmentului de credite ipotecare poate contribui la reducerea presiunilor inflaționiste prin "scoaterea" din consum a unei părți a veniturilor populației.
În același timp însă, exercitare unei supravegheri bancare susținute, mai ales asupra creditelor în valută, este esențială pentru menținerea calității împrumuturilor.
"Multe țări și-au consolidat reglementările prudențiale și administrative destinate încurajării băncilor să își pună la punct managementul riscului și/sau să încetinească ritmul de creștere a creditării, însă se pare că efectele sunt limitate până în prezent", se arată în raport.
Alți factori negativi menționați de FMI care pot afecta economiile în tranziție precum România sunt dezechilibrele economice global, respectiv deficitul comercial ridicat din Statele Unite și excedentul mare din China și țările producătoare de petrol. Instituția financiară a reiterat ideea că dolarul este supraevaluat, în pofida declinului semnificativ înregistrat în ultima perioadă, în timp ce yenul este subevaluat.
"Dolarul este supraevaluat, având în vedere evoluția economiei pe termen mediu", se arată în raport. Euro, în schimb, evoluează în conformitate cu fundamentele economice pe termen mediu. Cotația ridicată a monedei unice a determinat unii politicieni europeni să solicite Statelor Unite să intervină pentru susținerea cotației dolarului, dar analiștii FMI consideră că euro nu este exagerat de puternică.
FMI anticipează pentru acest an un avans de 2,5% al economiei din zona euro, cu 0,1 puncte procentuale sub previziunea emisă în luna iulie. Pentru 2008, estimarea a fost redusă cu 0,4 puncte procentuale, la 2,1%.
Revizuirea reflectă impactul cotației ridicate a euro asupra veniturilor din exporturi, efectul negativ al ritmului mai redus de dezvoltare din Statele Unite, precum și condițiile mai stricte de pe piețele financiare, determinate de criza din sectorul american al creditelor ipotecare riscante.
Euro a atins, în ultimele săptămâni, noi niveluri record în raport cu dolarul, iar unii politicieni europeni au solicitat Statelor Unite să intervină pentru a susține moneda americană.
În cazul în care creșterea economică va fi sub estimări, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea analiza o reducere a dobânzii de referință. cu toate ca va menține vigilența în privința inflației.

Inflația afectează zona euro…

Inflația din zona euro a depășit, în septembrie, nivelul țintit de Banca Centrală Europeană (BCE), pentru prima dată în ultimele 12 luni, influențată de majorarea prețurilor petrolului, potrivit datelor biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, citat de Reuters.
Eurostat estimează că prețurile de consum în cele 13 țări care utilizează moneda euro au crescut cu 0,4% în luna septembrie comparativ cu august și cu o rată anuală de 2,1%, în concordanță cu așteptările analiștilor, bazate pe previziunile anterioare ale biroului.
BCE vrea să mențină mențină rata anuală a inflației sub 2%, dar în apropierea acestui nivel. Banca a reușit să mențină ritmul de creștere a prețurilor în acest interval încă din luna septembrie a anului trecut, prin majorarea treptată a ratei dobânzii de referință.
Mulți economiști consideră că BCE nu va mai majora rata dobânzii de referință, în prezent de 4%, întrucât se previzionează o încetinire a creșterii economice, din cauza crizei din sectorul mondial de creditare.
BCE a arătat însă că presiunile inflaționiste se mențin la un nivel crescut și unii oficiali ai băncii consideră că problemele din sectorul de creditare doar au amânat o nouă majorare a ratei dobânzii de referință.
Rata anuală a inflației de bază, care nu include prețurile la energie și la alimentele neprocesate, a fost de 2%. Evoluția inflației de bază influențează deciziile BCE.
Prețurile la energie au urcat, în septembrie, cu 3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o rată anuală a inflației de 2,7%. Prețurile bunurilor de consum în Grecia și Irlanda au crescut, în septembrie, cu o rată anuală de 2,9%.

…dar și țările care urmează să adere la ea

Inflația este o problemă și pentru țările care doresc să adere la Uniunea Monetară. Pentru a-și asigura convergența la euro, candidații trebuie să îndeplinească mai multe criterii, inclusiv limitarea datoriei totale de stat la 60% din PIB, menținerea la un nivel constant a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu euro timp de doi ani înainte de aderare și înregistrarea unui nivel al inflației cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media semnalată în cele trei state UE cu cele mai scăzute rate ale inflației. Danemarca, Malta și Olanda au înregistrat cele mai scăzute rate ale inflației în luna august, media plasându-se la 0,9%.
“Suntem foarte interesați să aderăm la zona euro cât mai curând posibil, dar, desigur, ne confruntăm cu problema inflației”, a declarat premierul Letoniei, Aigars Kalvitis, citat de Mediafax.
Adoptarea monedei euro reprezintă următorul pas pentru statele care au făcut parte din blocul comunist, după dobândirea calității de membru al UE și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Fiecare dintre cele zece state au devenit membri NATO în anii 1999 sau 2004. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia și Estonia au aderat la UE în mai 2007, iar Bulgaria și România la începutul acestui an.
Până în prezent, Slovenia este singurul stat care a adoptat moneda euro, în ianuarie 2007. Slovacia speră să obțină aprobarea miniștrilor europeni ai Finanțelor pentru anul viitor, având sub control atât inflația, cât și cheltuielile guvernamentale.
Lituania a ratat îndeplinirea obiectivelor pentru aderarea la zona euro anul trecut, iar, ulterior, inflația a “scăpat de sub control”, potrivit lui Lars Christensen, economist șef la Danske Bank, citat de Mediafax. Rata anualizată a inflației în această țară a urcat la 7,1% în septembrie, față de 5,5% în august.

Și în România inflația crește

Și România se confruntă cu o inflamare a inflației care pune în pericol ținta stabilită de BNR, cauzată în principal de creșterea prețului la produsele alimentare în urma unui an agricol foarte slab. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a arătat la un seminar că Banca Națională este îngrijorată de perspectiva inflaționistă viitoare, și nu de ieșirea inflației din banda de variație țintită pentru acest an. Perspectiva inflației s-a înrăutățit, întrucât factorii care pot acționa pe preț au devenit mai numeroși și mai puternici, a afirmat Isărescu.
BNR a majorat cu 0,5% dobânda de intervenție în ședința de la sfârșitul lui octombrie, recunoscând oficial ratarea țintei de inflație pentru anul acesta și încercând să limiteze problemele pentru anul viitor.
Banca centrală a redus rata dobânzii de patru ori de la începutul anului, de la 8,75% la 7%, întrucât inflația s-a menținut la niveluri scăzute. În luna septembrie, rata inflației din ultimele 12 luni a urcat la 6%, depășind intervalul țintit de BNR, de 3-5% la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii alimentelor și al secetei.
Leul, care a atins, în luna iulie, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani față de euro, fiind cotat la 3,087 unități la un euro, și, în luna septembrie, cel mai scăzut nivel din acest an raportat la moneda europeană, respectiv 3,4303 unități la un euro, s-ar putea confrunta cu presiuni în vederea unei viitoare aprecieri, dacă Ministerul Finanțelor va vinde, anul acesta, euroobligațiuni în valoare de un miliard de euro, dublu față de cât anunțase inițial Varujan Vosganian.

Recomandările BCE

Jürgen Stark, director executiv în cadrul Băncii Centrale Europene, responsabil pentru politica monetară implementată de statele din zona euro, recomandă noilor țări UE să se asigure măsurile implementate în vederea adoptării monedei euro nu vor afecta creșterea economică.
“Este mai important pentru țările central și este europene să continue șirul de realizări impresionante decât să se expună riscurului de a se confrunta cu noi probleme, dacă aderarea la uniunea monetară are loc prea devreme”, a spus Stark într-un discurs recent.

Publicat în : Economie  de la numărul 52

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: