Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Republica Banat

Claudia CRISTESCU

În timp ce preocuparea României relativă la chestiuni extrateritoriale precum situația provinciilor Kossovo și Transnistria, respectiv statusul militar autohton în Irak,  este extrem de manifestă, neglijarea (volitivă sau doar aparentă) a  desfășurătorului politic intrateritorial se dovedește similar de manifestă. Nejustificat de manifestă.

25.09.2007 New York: „Principala preocupare o reprezintă felul în care o eventuală declarare unilaterală a independenței în Kosovo ar avea-o în alte zone, precum Transnistria sau Bosnia-Herzegovina. Nu Transilvania este preocuparea noastră“. Declarația exponentului diplomației românești, Adrian Cioroianu, în cadrul celei de-a 62-a reuniuni a Adunării Generale a ONU.
22.09.2007 Cluj: Președintele UDMR, Marko Bela, face sideranta afirmație: “România nu mai este stat național”, dublată de precizarea (sau amenințarea?) că UDMR va reda Uniunii Europene problema secuilor si Transilvania, dar și a Partiumului, zona de vest a României.
13.10.2007 Târgu Mureș: UDMR lansează proiectul de reorganizare teritorială a României care ar putea presupune crearea unei rețele de parlamente regionale și reînfiiințarea Regiunii Secuimii.
Și acum un salt în timp. Noiembrie 2004, Timișoara: afișul electoral al candidatului UDMR pentru Parlamentul Rămâniei, Toro Tibor, atrăgea atenția prin mesajul “Autonomia Banatului”. De altfel, întreaga sa campanie era îmbibată de militantism proautonomist, reflectat în spoturi bilingve difuzate în presă. Pentru legitimarea demersului său, Toro Tibor argumenta că "ideea autonomiei e una majoritară în Banat și are nevoie doar de politicieni curajoși care să o pună în aplicare printr-un proiect concret".
Topicul autonomist e readus pe agenda politică la un anumit interval temporal aleatoriu sau nu, cauzând un clivaj diametral antonimic între cetățenii opinioniști și în interiorul clasei politice autohtone. Pentru profanii-outsideri ai perfidului ludens politic, demersul autonomist rămâne deocamdată dubitativ, în măsura în care nu se poate răspunde la interogația Cui servește?: dreptei, stângii, României, Ungariei, Europei?


Pledoarie pro-autonomistă

Intrarea României în Uniunea Europeană pare să fi acționat drept catalizator pentru proiectele de reorganizare teritorială cu propuneri de regionalizare, federalizare ori autonomizare. Încă din februarie anul curent, deputatul UDMR de Timiș, Toro Tibor, cunoscut pentru puseurile sale separatiste, agita în presă tema Banatului ca regiune autonomă, invocând argumente ce nu-și au locul într-un discurs politic cu pretenții europene. Anume, o pledoarie pro-autonomistă folosind tehnica retorică a apelului la emoțional: “În Banat există un spirit al autonomiei. Este probabil ceva în atmosferă, în aer, în societate, în această zonă, care îi face pe oamenii de aici deosebiți. Totuși, am un sentiment puternic de frustrare, pentru că din punct de vedere politic nu simt aici nicio mișcare politică pro-regionalizare”.                                                                      Această tentație autonomistă de pe agenda politică maghiară are o vechime de aproape un secol, imediat după destrămarea Imperiului Austro-Ungar , când pe 31 octombrie 1918, se proclama Republica bănățeană (Bánáti köztársaság), din interesul de a subordona Banatul complet guvernului de la Budapesta.
Paradigma României neomogene                                                               
Discursul oficial al parlamentarului nu este cu nimic mai presus decât cel informal al puzderiei de forumiști ce se produc în spațiul virtual pe marginea evergreen-ului subiect al autonomiei, acuzând regățenii "mitici" de toate relele din Transilvania și Banat, de la infracționalitate până la faptul că județele ardelene nu primesc destui bani de la buget, bani ciordiți de către regățeni desigur. “Agitatorii separatiști”, îi putem persifla astfel pe forumiștii invocați, se situează pe aceeași linie paradigmatică a celor două sau “n” Românii invocate de deputatul maghiar. Una din Românii este Banatul, cu mentalitate antreprenorială, cu  contribuție majoră la bugetul național și prin oamenii de valoare pe care-i produce în sens socio-cultural.                                                         Opinia publică nu poate fi decât total dezorientată la auzul conceptelor-clișeu din fondul de bază al vocabularului UDMR de 17 ani încoace: recent, cu prilejul lansării proiectului de redesenare a României la Cluj, Marko Bela vorbea de regionalizare și descentralizare, Gyorgy Frunda de renunțarea la sintagma “stat național”, Toro Tibor de autonomie și regiuni cu statut special, în timp ce Laszlo Tokes emite verdictul colapsului UDMR ca partid “totalitar și corupt”.  
Self-esteem hiperbolic

Speța autonomiei devine mai agasantă în măsura în care, dincolo de spațiul politic, zilnic, forumurile ziarelor principale sunt asaltate de...opinioniști suținători sau opozanți ai ideii de autonomie. Dezbaterile forumiste capătă accente grobiene, niciuna din părți neaducând argumente, dar aplicând sentințe și formulând invective la adresa celeilalte. Discuțiile s-ar putea încadra în categoriile nietzscheene de Ubermensch (adică bănățeanul superior) versus Untermensch (regățeanul). Or, din momentul când se aplică etichete de superioritate sau inferioritate indivizilor funcție de apartenența la o zonă geografică ori alta, avem de-a face cu un derapaj. Nu ești superior pentru că originezi din Timișoara; apartenența la acest oraș nu conferă nimănui o aură miraculoasă.
A susține autonomia Banatului exclusiv prin prisma orgoliilor locale și a unui hiperbolic self-esteem bănățean nu reflectă deloc o gândire de secol 21.
Consacrata fală bănățeană nu are fundamente, căci orașul de cinci stele Timișoara nu este imun la practici clientelare și baroni locali (vezi acuzele din presă la adresa „clanului popularilor” de la Primăria municipală și a mult-invocatului primar Ciuhandu), la subprefecți contrabandiști (vezi cazul Gheorghe Ciobanu, zis „Ghiță Vamă”), la președinți de Consiliu Județean implicați în escrocherii imobiliare (vezi cazul C-tin Ostaficiuc și afacerea Pencoop S.A.), la trotuare neasfaltate, la licitații fictive, la evacuarea de către Primărie a centrului național de documentare și cercetare a evenimentelor din 1989, Memorialul Revoluției,  la desfacerea contractului de muncă al cadrelor academice ce luptă cu sistemul universitar corupt instituit la reputata Universitate de Vest (vezi cazul Grupului de Reformă Universitară și al conf.dr.Vasile Docea).


Banatul, țara noastră

Isteria filoautonomistă și proregională s-a instaurat inclusiv în tribunele Stadionului „Dan Păltinișanu” din Timișoara. Mulți dintre membrii galeriei Commando Viola (de factură ultras) a echipei Poli Timișoara sunt simpatizanți ai doctrinelor de extremă dreaptă, chiar aderenți ai organizației naționaliste Noua Dreaptă. Își susțin echipa când joacă pe teren propriu sau în deplasare, arborând steaguri proseparatiste și intonând cântece cu mesaj proautonomist. În plus, despre topicul autonomiei Banatului se discută înverșunat si pe forumul oficial al Clubului Poli, unde de cele mai multe ori se postează mesaje agresive la adresa “sistemului creat in jurul Capitalei”. Iată câteva mostre de text relevante, din refrenurile cântecelor galeriei Poli:  "Aici(a) e Banatul, aici e țara noastră" sau "București, groapa de gunoi a țării ești".

Atilla ante portas                
Dacă se vrea soluționat, subiectul autonomiei în general și al autonomiei Banatului în particular trebuie tratat sine ira et studio, atât la nivelul decidenților, cât și al opiniei publice, unde s-a transferat – augmentat - emfaza discursivă. Obsesia, pe de o parte, a “furtului” Transilvaniei și Banatului de către Ungaria, respectiv a Trianon-ului pe de altă parte, nu a generat decât derapaje paranoide de ambele părți materializate în discursuri truvabile în presă, cărți, presă, site-uri, forumuri de discuții, de tipul: “Direcțiile de ofensivă ale hungarismului contemporan se desprind limpede din acțiunile autonomiste ale agenturii lui din România, UDMR. Atenție români: Attila ante portas!” (Radu Theodoru, Urmașii lui Atilla, 1999).

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 52

Comentarii

Comentariul nr.1 - Banatean a spus în 24.10.2009 14:13:00:
Republica Banat realitate mai devreme sau mai tîrziu.
Regionalizarea Europei e realitate. Cel mai bun exemplu Republica si Cantonu Geneva, sau Neuchatel, sau Ticino în cadrul Elvetiei, Toate regiunile Spaniei sînt Autonome, Landurile Germaniei si Austriei, ... De ce nu am respecta vointa Banatenilor sa se simta la ei, la fel celorlalte regiuni. Toate tarile centralizate au probleme cu coruptia si hotia. Asa fiecare regiune ar fi responsabila de destinul ei. Banatu si Ardealul au suferit de o politica activa de invazie si denaturalizare a identitati regionale. Nu credeti ca fiecare regiune are dreptul sa fie cu identitarea si civilizatia proprie. Putem fi banateni de diferite etnii fara sa fim fortati sa fim numai de etnie româna, asai Banatu meu cu cultura ceor 40 Etnii care lau dezvoltat si iau dat cultura istotia si civilizatia Banateana. Aceste principii democratice sînt valabile tuturor regiunilor. Are putina importanta ca România e Mare sau Mica, important ca cetateni traiesc în pace , se respecta si împreuna îsi îmbunatatesc traiul, dupa vointa lor.
Comentariul nr.2 - 123 a spus în 24.11.2009 03:49:00:
Varza! Lasa-te de scris si continua sa citesti filosofia ta.
Comentariul nr.3 - liviu a spus în 11.12.2009 09:57:00:
In primul rand trebuie sa precizez ca sunt deacord in mare parte cu articolul publicat.Sunt si cateva lucruri,care nu prea le inteleg.De exemplu se face afirmatia ca multi sustinatori ai galeriei Poli Timisoara sunt membrii sau simpatizanti ai gruparii de extrema dreapta ''''Noua Dreapta'''' si militeaza pentru autonomie sau separatism.Numai ca din cate cunosc Noua Dreapta este o organizatie nationalista care militeaza pentru Romania Mare,deci nu poate fii separatista.In ce priveste esenta articolului,personal pot spune ca imi este indiferent ce statut doresc cei din Banat sau Ardeal.Eu sunt din Constanta si Dobrogea pe ansamblu este o zona dezvoltata sau cu potential foarte mare de dezvoltare,deci nu ar putea sa ma influenteze negativ o eventuala separare a celor 2 provincii.Dobrogea prin statutul si istoria sa va ramane pentru totdeauna a Romaniei asa cum este ea cu bune si rele.Inainte de 1918,Romania a existat ca stat de sine statator si care avea o situatie economica,politica si sociala destul de satisfacatoare.Cu 3 razboaie costisitoare(cel de independenta,cel balcanic si primul razboi mondia)plus pierderea intregului tezaur Romanesc(destul de important)si realizat fara banat si ardeal,cu toate astea Romania nu a disparut de pe harta lumii.Deci vom putea traii si fara Ardeal si Banat..VIVAT ROMANIA

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: