Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Piscicultura în pragul falimentului

Pompiliu COMȘA

Sectorul piscicol va primi, în perioada 2007-2013, peste 200 milioane euro din partea Uniunii Europene, fonduri care pot fi absorbite în totalitate, întrucât avem infrastructura necesară. Oficialii susțin că la început  va fi mai greu de absorbit banii și vor exista anumite probleme de adaptare, așa cum s-a întâmplat în toate statele care au aderat.

Fondurile vor putea fi folosite pentru susținerea financiară a priorităților care vor fi stabilite de Guvern și ar putea viza sprijinirea acvaculturii, pregătirea profesională a pescarilor, activități de marketing și promovare a sectorului sau modernizarea vaselor de pescuit. Acum, după aderarea la UE, deciziile importante privind administrarea domeniului sunt luate de Comisia Europeană, în baza unei politici comune, aceasta fiind cea mai semnificativă schimbare în sectorul piscicol produsă după 1 ianuarie 2007. Oficialii europeni susțin că managementul pescuitului și al acvaculturii, care este o problemă internă, va deveni comunitară. Comisia impune, ca în toate statele membre, anumite măsuri tehnice, cum ar fi stabilirea unui nivel maxim al cantității de pește care poate fi exploatată într-o anumită zonă, dar și alte măsuri. Anul trecut țara noastră producea anual circa 20.000 tone de pește, în condițiile în care consumul total se ridică la 70.000 tone. România este unul dintre primele opt state europene în funcție de consumul anual de pește și ar putea exporta anumite specii, care nu au căutare pe piața locală, dar sunt dorite de alte state. Problema este că Uniunea Europeană ar putea interzice livrarea de pește din România către statele membre ale Uniunii, dacă acesta nu îndeplinește anumite condiții. Astfel, dacă peștele conține un nivel ridicat de anumite chimicale, peste nivelul acceptat de UE, se vor lua măsuri de stopare a circulației acestuia pentru protejarea consumatorului european. Europenii susțin că UE încurajează participarea României la realizarea unei politici comune în domeniul maritim, întrucât odată cu aderarea noastră și a Bulgariei, UE are ieșire la Marea Neagră. Sunt destui cunoscători ai fenomenului cu care am stat de vorbă și care prevăd însă falimentul pisciculturii. Pe ce se bazează afirmațiile lor, veți citi în cele ce urmează.

Bilanț înfiorător
* capturile înregistrate în cursul unui an post-revoluționar sunt de șase ori mai mici decât cele înregistrate într-un an de dinainte de 1989 * astfel, în ceea ce privește pescuitul în ape interioare, producția a scăzut de la 20.000 de tone anual înainte de 1989, la 3000 de tone în 2004, de pildă, iar producția la pescuitul în Marea Neagră a scăzut de la 16.000 de tone, anual, înainte de 1989, la 600 de tone, în 2004, producția la pescuitul oceanic a scăzut de la 142.000 de tone anual, înainte de 1989, la zero tone în 2004, producția din acvacultură scăzând, de asemenea, de la 48.000 de tone, anual, înainte de 1989, la 8000 de tone în 2004 * în același timp, China ocupă locul I într-un eventual top al celor mai mari producători de pește la nivel mondial, captura sa fiind în 2004 de 30.615.000 tone * despre România nu se poate vorbi la nivel mondial având în vedere că în 2004 captura totală înregistrată a fost de 20.000 tone * confiscările din braconaj sunt extraordinar de mari, iar jumătate din braconajul din Delta Dunării este cauzat de utilizarea plaselor monofilament, iar cei care le folosesc sunt sancționați doar contravențional, nu penal * trebuie să existe organizații mari ale producătorilor pentru a putea asigura fondul de co-finanțare necesar atragerii resurselor nerambursabile, altfel pescarii nu vor avea niciodată banii necesari pentru a-și crește veniturile și implicit pentru a contribui la dezvoltarea economico-sociale a comunităților în care trăiesc și își desfășoară activitatea

Pescuitul va fi centralizat
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat reinstaurarea centralizării în domeniul pisciculturii, cerință expresă a UE. Totodată creditele contractate de fermieri vor beneficia de subvenții ale dobânzilor și costurilor de creditare începând cu anul 2008, potrivit unui proiect de lucru al Guvernului. În România, mai mult ca sigur, va exista o singură instituție a statului care se va ocupa de domeniul pisciculturii. Decebal Traian Remeș s-a arătat nemulțumit din cauză că între cele două instituții din domeniu din România, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură-ANPA și Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, este un război permanent. Există și posibilitatea interzicerii pescuitului industrial în deltă. La lansarea Planului Național de Dezvoltare Rurală, ministrului Remeș i s-a atras atenția că nu se pot face investiții serioase în piscicultură câtă vreme doar peștele din apă e privat. Celelalte ’’ingrediente’’- apa, terenul și digurile-sunt/erau în administrarea a trei instituții sau companii ale statului. Practic, orice piscicultor era obligat să plătească taxe de concesiune și redevențe către trei instituții distincte, costurile excesive  fiind dublate și de o birocrație înfiorătoare. Remeș nu s-a sfiit să vorbească zilele trecute chiar despre trafic de influență și mită, fără a preciza însă la care din instituțiile implicate se referă. Unele surse vorbesc, mai mult, și despre faptul că la Compania în curs de desființare, care din 2001 are calitate de gestionar al resursei acvatice vii, au fost descoperite și numeroase nereguli în administrarea pescuitului în zona Dunării și Mării Negre. Guvernul are pe masa de lucru la această oră o ordonanță de urgență care va abroga legea pescuitului și a acvaculturii nr.192/2001, lucru care va duce la o nouă perioadă de tranziție până la clarificarea problemelor, a atribuțiilor și așa mai departe. Modalitatea încheierii și derulării contractelor de concesiune nu a condus, așa cum era de așteptat, la constituirea unor fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea unităților de producție piscicolă și, atenție, că întârzierea nejustificată în privatizarea amenajărilor piscicole constituie principalul factor pentru declinul activităților economice din pescăriile românești. De unde atâtea amenajări piscicole neprivatizate nu știm, dar clar este că lobby-ul făcut de știm noi cine în favoarea președintelui ANPA, Gheorghe Ștefan, nu le-a dat nici o șansă celor de la CNAFP, chiar dacă și-ar fi dorit și ei să salveze Delta și Dunărea. Proiectul de ordonanță prevede că personalul angajat al Companiei va fi disponibilizat, beneficiind de prevederile Legii 76 din 2002 și că toate acțiunile pe care le deține Compania și terenurile vor fi preluate cu titlu gratuit de Agenția Domeniilor Statului. ADS se va subroga CNAFP în ceea ce privește drepturile și obligațiile care rezultă din contractele încheiate. Câștigătoare la puncte, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură va asigura gestionarea pescăriilor de către agenții economici privați pe baza unor planuri de management, dar va avea și beneficii, mai ales că se propune în aceeași ordonanță și majorarea salariului de bază al personalului Agenției cu 75 %. Controversatul articol 80 prevede că Legea 192 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura, se abrogă. În proiectul nou prevederile sunt cam aceleași, dar amenzile sunt ceva mai mari, pescuitul în prohibiție fiind sancționat cu amendă penală de la 40.000 la 100.000 lei, în Legea 192 amenda fiind de la 30.000 la 80.000. În schimb există voci care susțin că abrogarea Legii 192 va produce mai multe încurcături decât avantaje și deja s-au făcut diligențe la București pentru stoparea acestui proiect de Ordonanță de Urgență.

Haosul din pescuit continuă
După ce banii europeni mult-promiși de autorități nu au venit, guvernanții fac praf și legislația în domeniu, schimbând-o cât pot de des, mai exact din doi în doi ani. În Delta Dunării nimeni nu mai înțelege nimic. Prin noua lege, de pildă, ANPA va administra porturi și burse pescărești. În momentul de față, acestea din urmă lipsesc cu desăvârșire. Bursa de pește de la Tulcea este în proiect de mai bine de doi ani, dar nimic nu s-a mișcat pentru realizarea ei. Asta în timp ce peștele din Delta Dunării este cea mai ușoară metodă de a câștiga bani de intermediari, pescarii bălții fiind obligația să lupte doar pentru supraviețuire. Pe buzele lor este doar întrebarea ’’ Unde-i peștele de altădată?’’ Dacă se va interzice pescuitul industrial, Delta Dunării va rămâne pustie, asta spre bucuria unora care din birourile din București își doresc un loc de relaxare numai pentru cei cu bani. Degeaba Institutul de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării, după cum ne-a declarat directorul Romulus Știucă, a gândit toate aspectele, nu numai cel al pescuitului propriu zis, ci și cel socio-economic din zonă. În această situație, dacă se oprește o activitate, trebuie răspuns ce alternativă se oferă celui care nu va mai avea această activitate. Omul va primi o subvenție de la stat, dar se închid locurile de muncă legate de pescuit, fabricile de conserve, cherhanalele. Populația deltei va trebui să găsească alte ocupații, este posibilă chiar și o migrație spre orașe sau alte zone care oferă posibilități de muncă, vor căuta alte oportunități. Consecințele ar fi migrația forței de muncă, dispariția în timp a unei activități tradiționale în Delta Dunării și depopularea localităților din zonă, localități pentru care se fac tot felul de proiecte de dezvoltare, alimentări cu apă. Singurul beneficiu ar fi creșterea producției de pește, dar la ce bun dacă autoritățile interzic pescuitul și nimeni nu știe, de pildă, cine va pescui peștele pentru pensiunile turistice. Analiștii ar opta însă pentru limitarea licențelor, care să fie doar pentru cei din deltă, nu pentru cei veniți din alte părți și cantitățile prinse să fie cele decise prin studii de evaluare complexe. În general, mai mult, când spui interzis, imediat ești tentat să faci ceea ce este interzis și va fi mai dificil pentru ca locuitorii deltei să motiveze că este pescuit de subzistență, pentru că acesta nu va putea fi oprit, la fel și pescuitul sportiv. Pentru pescuit de subzistență la ora asta sunt 4100 de permise emise de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și motivația pescarilor care pescuiesc ilegal în cazul incidenței cu organele de control va fi pescuitul de subzistență, plus că nici la pescuitul sportiv nu există o evidență a capturilor rezultate. În plus, speciile oportuniste-caras, babușcă, plătică-vor prolifera în detrimentul speciilor de importanță economică, care vor fi capturate cu predilecție. Doar la români se poate interzice pescuitul fără studii de specialitate.  De altfel, circulă un zvon deja cum că această interzicere ar fi de fapt o concesionare mascată, urmând ca doi oameni de afaceri să monopolizeze dreptul de a pescui, printr-o clauză din ordinul ce va intra în vigoare probabil la 1 ianuarie 2008. Iată și scopul anchetei noastre care se vrea un semnal de alarmă pentru a se face totul ca peștele, minunata resursă pe care Dumnezeu ne-a dat-o în acest colț de rai, să nu se risipească, să putem concura de la egal la egal cu cei din UE.
Publicat în : Economie  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: