Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

România metropolitană - de la teorie la practică

Roxana MAZILU

  În vacarmul politic al ultimilor luni se întâmplă adesea să trecem cu vederea evoluțiile importante din societatea din care trăim. Iar vara Anului trecut a marcat un pas important în recunoașterea oficială a unui fenomen economico-social din ce în ce mai evident: crearea orașelor metropolă. Astfel, noua lege a administrației publice locale intrată în vigoare în luna iulie 2006 vede pentru prima oară reguli pentru dezvoltarea zonelor metropolitane.

România este parte a unui fenomen global…
Acesta este un fenomen global la care România ia parte atât practic cât și din punctul de vedere al regularizării fenomenului. Încă din anii 70 cunoscutul istoric Arnold Toynbee, constata în lucrarea sa „Orașele în mișcare” faptul că orașele își vor ieși practic din matcă atât demografic cât și ca întindere teritorială. Așa încât, spre deosebire de orașele dense din epoca pre-industrială, prin extinderea zonelor rezidențiale, comerciale și industriale viitorul oraș mondial va fi caracterizat prin  extinderea granițelor sale în care se vor topi sate și orașe mai mici gravitând în jurul unui pol de creștere.
În ceea ce privește locul României în acest fenomen global, sociologul Dumitru Sandu apreciază că acesta este un fenomen firesc iar țara noastră nu are cum să facă excepție de la acest trend. După anii 90, în care orașele s-au depopulat ca urmare a exodului înspre rural, în prezent acestea - mai ales municipiile reședință de județ - sunt într-o continuă creștere atât ca număr de locuitori cât și ca întindere. De la această realitate sociologică a apărut necesitatea administrării spațiului urban extins atât prin crearea instituțiilor adecvate cât și a politicilor de dezvoltare locală care să răspundă necesităților specifice.    

…dar are particularități locale
București, Iași, Cluj sau Oradea sunt doar câteva municipii care și-au asumat în mod direct și activ acest statut de nucleu al unei zone în expansiune iar administrațiile locale lucrează împreună pentru c administrarea acestora. Practic, primarii municipiilor-nucleu sunt cei de la care a pornit inițiativa, fiind stimulați atât de nevoia de spațiu cât și de dorința de a atrage fonduri.  În România există mulți primari care au aderat la ideea de a transforma orașul lor dar deocamdată avem numai două zone metropolitane sunt recunoscute și au personalitate juridică: Oradea și Iașul. Alte mari orașe ca Arad, Timișoara, Cluj, Constanța, lucrează deja ca metropole, altele mai mici ca Ploiești, Brașov, Bacău sau Suceava au proiecte întocmite gata de pus în aplicare.
Zona metropolitană Oradea include orașul alături de 8 comune învecinate iar în anul 2006 ave o populație de 240.800 de locuitori. Aceasta este una din primele structuri de acest tip, fiind creată în anul 2002. Oradea se află în inima singurei metropole românești care, de la 1 ianuarie 2006 este membră a METREX (Reteaua Europeana a regiunilor si Zonelor Metropolitane) și deasemenea o marcă înregistrată la OSIM. În rețeaua METREX sunt incluse alte 120 de zone metropolitane din toată Europa.
Mihaela Vrabete, coordonatoarea proiectului zonei metropolitane Iași consideră că acesta este foarte necesar și au avut loc schimbari de mentalitate, tehnice si manageriale pentru ca să devină funcțional. Cuprinzând 13 localități cu aproape 400.000 de locuitori, zona s-a constituit în 2004.

Inflație de zone metropolitane?
Cluj-Napoca a inițiat metropola prin ascocierea pe bază de parteneriat voluntar, cu localitățile urbane și rurale aflate în proximitatea sa imediată, la distanțe de până la 30 km. Reședința de județ este și centru de administrare a viitoarei zone metropolitane. În acest fel, zona va ajunge la o suprafață de 185.000 de hectare și va însuma peste 400.000 de locuitori. Se previzionează că într-o a treia etapă de dezvoltare, structurile administrative ale județului vor fi depășite, pentru ca Dejul este legat de Beclean (Bistrița Năsăud),  Câmpia Turzii de comuna Unirea (Alba), iar Huedinul de comunele învecinate din Bihor.
În municipiului Timișoara au existat mai multe proiecte. Unul dintre acestea ar fi presupus depășirea granițelor județului pentru a se crea o uniune cu Aradul. În prezent  Consiliul Consultativ, care are scopul de a consulta autoritățile administrației publice locale din Timișoara și comunele apropiate caută o formulă optimă, ținând cont de faptul că Dumbrăvița, o comună foarte apropiată nu a aprobat proiectul.
Noua Craiovă este o denumire care trimite spre viitor și în jurul lui se coagulează energiile de dezvoltare ale Craiovei și a altor 10 localități doljene. Deva, Hunedoara și orașul Simeria plănuiesc de asemenea să se asocieze într-o zonă metropolitană cu peste 120.000 de locuitori, dacă localnicii se vor pronunța favorabil la un viitor referendum. La Suceava, cel mai important proiect de metropolă este construirea unei rețele de drumuri, care să lege municipiul de comunele din jur.

Megalopolisuri made in Romania 
Zona metropolitană București cuprinde peste 3 milioane de locuitori. Numărul populației este desigur la o distanță foarte mare de celelalte metropole iar dimensiunea de asemenea. Exista proiecte de mărire a ei așa încât să includă 94 de unități administrativ - teritoriale situate pe circa 5.000 de km pătrați și că va fi gata în aproximativ 10 -12 ani. Aglomerația urbană va fi formată din capitală,orașele Giurgiu, Oltenița, Otopeni și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița și Călărași. La nord s-ar învecina cu județul Prahova, iar la sud cu Bulgaria.
Cantemir este un proiect care rivalizează în mod sigur cu Metropola București. Acesta s-a născut din unirea Galațiului cu Brăila reunind 600.000 de locuitori. Se dorește ca aceasta să includă și un nou aeroport internațional si un nou pod peste Dunăre în zona orașului Brăila.

Metropola are instituții proprii
Avantajele zonelor metropolitane sunt evidente: descongestionarea orașelor, mai multe locuințe pentru populație, fonduri bugetare mai mari pentru localitățile cu venituri mici, creșterea atractivității zonelor pentru investitori, îmbunătățirea infrastructurii și a rețelelor de utilități, locuri de muncă, etc.
Cu toate acestea, foarte multe dintre aceste inițiative sunt încă în stadiul de proiect sau subiect de dispută. În unele cazuri primarii localităților mai mici, care urmau sa fie alipite municipiului, s-au temut să nu fie destituiți. Dar în lege se menționează clar  modelul francez de metropolă, cu menținerea autonomiei locale. Din punct de vedere administrativ, metropolele se vor coordona singure. Prin lege a fost creat doar un cadru general minim care prevede un Consiliu de Administrație - compus din reprezentanții aleși ai localităților care compun metropola, propuși de primari și desemnați de Consiliul Local sau Județean - și un președinte/administrator public ales dintre membrii acestuia. Administratorul nu schimba nimic în comunități, deoarece fiecare primar rămâne ales in comunitatea lui cooperând cu “echipa metropolitană” pentru dezvoltarea urbană, proiecte comune, servicii publice pe care satele sau comunele mici nu le-ar putea duce la capat singure. In plus, noile zone puternice vor putea accesa fonduri europene mai usor, avind in vedere ca vor putea stringe banii pentru cofinantare.
Problema administrării zonelor metropolitane este una sensibilă. Întrucât oricât de dornice ar fi primăriile de dezvoltare noua configurație pune numeroase probleme. Se presupune ca aceste autorități vor fi mai puternice și mai autonome decât în prezent. Descentralizarea va trebui să progreseze, dezvoltarea acestor orașe va exercita cu siguranță o presiune suplimentară în această direcție.  Cum va putea fi controlată sărăcia pe acest teritoriu, utilitățile, alimentarea cu apă, energie sau gaze, sunt doar câteva dileme. Noii conducători de metropole nu ar trebui să ignore modelul oferit de marile conglomerate urbane europene și nici măcar de pe alte continente.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: