Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Sfântul sinod chemat să-i reprimească la sânul său pe românii timoceni

Viorel DOLHA

Timoceanul Boian Alexandrovici, preot tânăr din Malainița raionul Negotin a început din 2003 demersuri pentru ridicarea unei biserici care să fie sub jurisdicția Episcopiei Ortodoxe Române din Vârșeț (Serbia).

Cu adresa 06 din 10 01 2004, Episcopul Ortodox Sârb al Timocului-Iustin îi comunică preotului român că ,,În ciuda încercărilor oamenilor cu intenții bune de a vă sfătui să vă lăsați de acest lucru ați rămas cu ideea ridicării în Malainița a unei biserici ortodoxe românești făcând discordie între oameni. Vă sfătuim părintește să gândiți logic și să reveniți la biserica ortodoxă sârbă”.
       Cu adresa nr.350-194/03 III/01 din 30 04 2004 Primarul din Negotin Miriana Doicinovici refuză acordarea autorizației de construcție invocând lipsa de competență, care ar fi a Ministerului Cultelor. Ministrul Cultelor a comunicat însă adunării bisericești din Malainița prin adresa nr. 351-01-2/2003 din 23 iunie, că nu este competent și că această competență ar aparține Primăriei. Oamenii se mai adresaseră și Ministerului Investițiilor de Capital, care prin adresa 011-00-00013/2004-10 din 13 04 2004 îi îndrumă să se adreseze Ministerului Cultelor. În 2004, Alexandrovici revine cu o cerere la Ministerul Cultelor, însă prin adresa 08-00-42 din 30 aprilie 2004 Ministrul îi comunică din nou să se adreseze Primăriei. Nu mai repetăm că aceasta tocmai îi spusese să se adreseze ministerului.
       Deci intimidări și refuz pe linie făcute cu ,,binecuvântarea” episcopului sârb. Preotul român începe să facă plângeri penale. În 23 06 2004, Boian Alexandrovici face plângere la judecătorie împotriva primăriei și în 12 iulie 2004 se adresează Președintelui Republicii Serbia, Boris Tadici. În toamna lui 2004 a ridicat fără să mai aștepte vreo aprobare o bisericuță în grădina sa și nu una mare în centrul satului așa cum ar fi dorit. Este hirotonisit preot al Malainiței și protopop de Dacia Ripensis aflându-se doi ani sub jurisdicția Episcopiei Române de Vârșeț. Au început amenințări cu dărâmarea ei, dar suntem în secolul XXI și nu s-a atins nimeni de ea. Ba chiar începuse construcția a încă 3 biserici românești. Punerea până la urmă a Belgradului în fața faptului împlinit funcționase cu succes. Românii bănățeni și românii timoceni din Serbia au fost uniți timp de 2 ani de aripa ocrotitoare a Episcopiei Române a Vârșețului.
       Din 1990 până în 2004 BOR tot ceruse BOS să discute despre românii din Timoc. Sârbii refuzau sau amânau mereu să își numească reprezentanții în comisia mixtă de dialog bisericesc. Abia după ridicarea bisericii de la Malainița sârbii și-au trimis reprezentanți să negocieze. Și au negociat grozav de bine încât au convins BOR să scoată Timocul (Dacia Ripensis) de sub jurisdicția Vârșețului, ba mai mult, episcopul român pentru Banatul sârbesc să plece cu reședința în România.
      La presiunile patriarhiei sârbe Sfântul Sinod român din iunie și 15 noiembrie 2006 a adus mari deservicii românilor ortodocși din Timoc schimbând titulatura și competența ,,Episcopiei Ortodoxe Române a Vârșețului,, în ,,Episcopia Daciei Felix pentru românii din Banatul sârbesc,,, cu reședința la Deta și administrația la Vârșeț. BOR se retrage astfel după doi ani din Timoc. BOR își retrage și episcopul de la Vârșeț la Deta (în România). Nu pot numi decât obediență față de BOSârbă acești pași înapoi. De neînțeles. BOR este cea care față de BORusă a avut mare demnitate în ce privește Mitropolia Basarabiei. Cu ce îl vor fi avut la mână sârbii pe mitropolitul Teofan care a fost șeful părții române care a negociat cu partea sârbă? Este cel care a pledat cu succes cauza sârbă în fața Sinodului român secondat cu aceeași obediență de episcopul Timotei al Aradului. În viitoarea ședință a Sinodului trebuie revenit urgent asupra acestei hotărâri. Lucrurile trebuie să revină așa cum au fost înainte: Episcopie Ortodoxă Română a Vârșețului cu jurisdicție pe întreg teritoriul sârb, deci și asupra lui Boian Alexandrovici preot al Malainiței și protopop de Dacia Ripensis.
      La nouă zile după ce Sinodul român și-a luat mâna de pe părintele Boian, episcopul sârb Iustin al Timocului îl somează pe preotul român prin adresa nr 503 din 24 noiembrie 2006 ,,a se reține de la slujba religioasă,,. Îi mai comunică și că ,,acest act al nostru despre interzicerea săvârșirii slujbelor religioase, să se traducă în limba română la un traducător autorizat și să fie trimis la Sfântul Sinod al Bisericii ortodoxe Române,,. Aceasta ca să îi fie clar că Sinodul Român tocmai l-a părăsit.
       Situația la zi este că preotul Boian a fost condamnat la două luni de închisoare la câteva săptămâni după ce Sinodul român din noiembrie 2006 s-a lepădat de el. Nimeni din România nu și-a exprimat indignarea față de această condamnare. Străinii te condamnă iar ai tăi se leapădă de tine. Iată rețeta menită să îi intimideze și pe alții care ar dori a ridica vreo biserică românească în Serbia sud-dunăreană. Degeaba promitea oficialul sârb Petar Ladjevic la sediul MAE din București în 14 02 2006 că preotul ,,nu va fi condamnat,,. Alta a fost situația după ce BOR și-a luat mâna de pe el. Dovadă este și lipsa oricărei reacții BOR la această condamnare a preotului român.
       Românii din Timoc aveau de gând să își apere drepturile de liberă exprimare a credinței garantate de legislația Serbiei la CEDO așa cum făcuseră basarabenii. Nu pot însă obliga BOR să îi primească la sânul ei. Pot obliga Belgradul dar nu și frații din București. Îi încearcă un gust amar. Decizia BOR de a-și retrage jurisdicția asupra lor, de a-i despărți de românii din Voivodina, îi lasă cu mâinile legate. Ortodocșii români din Timoc așteaptă anularea de către Sinodul român a hotărârilor din 2006 pentru a se putea apoi judeca cu oficialitățile sârbe în a le recunoaște existența și organizarea dorită de ei. În cazul unui proces BOSârbă nu are cum să se opună dreptului la liberă organizare religioasă a unei alte biserici cum nici BORusă nu s-a putut opune BORomâne în Basarabia. Preotul Boian Alexandrovici poate fi contactat la tel 00381 63 81 57 209 bojanng@beotel.yu .                                                                                Viorel Dolha
Președintele Asociației Învățătorilor din jud Arad-tel 0723259290 didactic@rdslink.ro www.aiarad.ro
Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: