Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

În Groenlanda înfloresc fermele de cartofi, în timp ce vânǎtoarea de foci dispare

Anthony McARTHUR

Poate cǎ nicǎieri în lume efectele încǎlzirii globale nu sunt atât de evidente ca în Groenlanda, unde creșterea temperaturilor a fost o binecuvântare pentru cei 56.000  de oameni care locuiesc pe aceastǎ insulǎ, teritoriu de sine stǎtǎtor în cadrul Danemarcei. Pe mǎsurǎ ce dispar ghețurile de pe mare din perioada iernii, mijlocul tradițional de subzistențǎ dezvoltat de populația Inuit (eschimoși) – vânǎtoarea de foci, sǎniile trase de câini, pescuitul la copcǎ – dispare și el. Agricultura, o ocupație aproape necunoscutǎ acum un secol, e mai înfloritoare ca oricând.



Încǎlzirea globalǎ este manǎ cereascǎ pentru fermieri și pescari, dar o problemǎ pentru eschimoșii dependenți de gheațǎ.

Într-un sat de 56 de locuitori din sudul Groenlandei, cercul istoriei se închide. Aici, în jurul anului 985, Eirik cel Roșu, conducǎtorul unei colonii medievale vikinge, și-a construit o fermǎ pentru creșterea oilor, a vitelor și cultivarea orzului.

Dar aproape 300 de ani mai târziu, clima s-a schimbat. Stilul de viațǎ agrar a început sǎ se destrame în perioada cunoscutǎ drept “Mica Epocǎ de Gheațǎ”, care a condamnat colonia.

Astǎzi, dealurile care mǎrginesc Fiordul lui Eirik sunt din nou verzi și fertile. Recolta de cartofi și ridichi așteaptǎ vremea culesului. Lotul de pǎmânt este înconjurat de iarbǎ înaltǎ – sursǎ de hranǎ pentru mii de oi. Într-un sat din apropiere, localnicii au început sǎ cultive broccoli.


În capitala Nuuk, la 200 mile în nord, fermele de cartofi sunt o noutate. Disputele privind prețurile dintre fermierii locali și vânzǎtori țin chiar prima paginǎ a ziarelor. Pe de altǎ parte, alte lumi se închid, mai ales în centrul și nordul Groenlandei, unde oamenii obișnuiau sǎ cǎlǎtoreascǎ pe gheațǎ, pe sǎnii trase de câini. Relieful fiind  extrem de dificil, orașele din Groenlanda nu sunt legate prin drumuri.

Nici chiar în nordul Groenlandei marea nu a mai înghețat complet de aproape un deceniu, izolând la propriu mii de groenlandezi timp de jumǎtate de an și punând capǎt stilului de viațǎ al altor câteva sute de vânǎtori care își câștigau traiul vânând foci și urși polari pe gheațǎ.

În nordul extrem, marea rǎmâne înghețatǎ douǎ luni mai puțin decât în trecut, potrivit ministrului de finanțe și de externe al Groenlandei, Aleqa Hammond.
Pierderea nu este doar de naturǎ economicǎ. În satele din nordul Groenlandei, sania este ca o mașinǎ sport, și un simbol al statutului social. În Ilulissat, 200 mile la nord de Cercul Arctic, mulți proprietari de câini renunțǎ. Deja sute de câini de tracțiune sunt legați, pe un teren stâncos de la marginea orașului, și hrǎniți cu resturi de pește. Perspectivele pe termen lung nu sunt deloc plǎcute.

Orașul în schimb înflorește. Cele douǎ fabrici de pește de pe plajǎ lucreazǎ nonstop, procesând creveții și halibutul prinse de pescarii din zonǎ printre iceberguri, chiar în fața intrǎrii în port. Totuși, nimeni nu este încǎ sigur de efectele pe termen lung ale încǎlzirii climei în Groenlanda. Oamenii de științǎ se așteaptǎ ca temperatura mai caldǎ a apei sǎ alunge creveții spre nord, unde vor fi mai puțin accesibili, dar cred cǎ alte specii i-ar putea înlocui. Gheața topitǎ de pe ghețari s-ar putea dovedi utilǎ pentru industria hidroenergeticǎ în dezvoltare a țǎrii, dar stratul tot mai subțire de gheațǎ a fǎcut și victime printre cei ale cǎror mijloace de transport se bazeazǎ pe el.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: