Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Moțiunea a picat, bătălia continuă

Arthur SUCIU

Moțiunea de cenzură marchează eșecul de etapă al demersului lui Traian Băsescu de a impune PD ca partid prezidențial, dominant, de dreapta. Șansele de adoptare erau oricum destul de mici, având în vedere că parlamentarii sunt în principiu împotriva anticipatelor și preferă riscul cel mai mic. Ele crescuseră însă pe ultima sută de metri, când atât președintele Traian Băsescu, cât și șeful PSD Mircea Geoană au dat asigurări că există o soluție de guvernare post-moțiune și nu se va ajunge în nici un caz la anticipate. Mai mult decât atât, cei doi au prezentat votanților potențiali -parlamentarii de la PSD, PD și PLD- avantajele noii formule de guvernare, în așa fel încât să stimuleze chiar și pe sceptici.

Din nefericire pentru cei doi lideri, argumentele lor nu numai că nu au convins, dar se pare că au creat suspiciuni și mai mari și au deschis calea defectărilor la vot. Cu toate acestea, se poate aprecia că rezultatul a fost strâns. A contat până la urmă nu atât voința transpartinică a senatorilor și deputațiloror de a menține status-quo-ul, cât opoziția față de moțiune a unui grup de parlamentari din PSD, condus de Ion Iliescu și Adrian Năstase. Aceștia nu au fost convinși de soluțiile negociate de Geoană cu Băsescu, dar nici nu au vrut să fie, orice apropiere de șeful statului părându-li-se catastrofală pentru partid. Așadar, motivul real al căderii la vot a moțiunii este "trădarea" din interiorul PSD.
Marii perdanți sunt Traian Băsescu și Mircea Geoană. Prin susținerea publică a moțiunii și asocierea cu PSD, șeful statului a arătat că este dispus să-și asume riscuri de imagine foarte mari cu un singur scop: a-l demite pe Călin Popescu-Tăriceanu. Această asociere a creat probleme în primul rând PD. Democrații au fost puși și așa într-o situație dificilă, fiind oarecum obligați să voteze moțiunea, în ciuda conținutului ei critic la adresa foștilor miniștri ai PD. Traian Băsescu însă, prin implicarea sa, a cerut de la PD mai mult decât acesta putea oferi în mod normal, anume asocierea la vot și apoi la guvernare cu PSD. Supralicitarea lui Băsescu a creat tensiune în interiorul PD, iar doi parlamentari democrați au refuzat să voteze moțiunea. Pentru democrați, trecerea moțiunii nu ar fi fost o oportunitate, decât dacă judecăm lucrurile pe termen scurt. Pe termen mediu, PD și-ar fi pus în pericol cota electorală. Avansul față de celelalte partide, atestat de toate sondajele de opinie, risca să fie pierdut prin intrarea la guvernare alături de PSD.  
Implicarea atât de hotărâtă a lui Mircea Geoană și Traian Băsescu în chestiunea moțiunii are explicații mai degrabă personale decât politice. Pentru Traian Băsescu, demiterea lui Călin Popescu-Tăriceanu reprezintă o obsesie, căreia este evident că i-a căzut pradă. La rândul său, Mircea Geoană se confruntă de mai multă vreme cu probleme de autoritate în propriul său partid. Moțiunea a fost inițiată cu scopul de a amâna o scadență. Cele două interese personale s-au convertit într-o asociere politică inedită și într-un efort comun de a-l da jos pe premierul Tăriceanu. Ca și în cazul votului pentru suspendarea președintelui, inițiatorii au mizat pe aspectele de ordin afectiv. Nu s-a produs însă o nouă reacție emoțională a Parlamentului, lucru firesc dacă ne gândim că de această dată se afla în cauză propriul lor mandat.
 Eșecul moțiunii de cenzură va avea repercusiuni asupra principalelor partide implicate. Rezistând unei noi tentative a lui Traian Băsescu de a-l demite, premierul Tăriceanu va fi obligat să facă față unei presiuni crescânde din partea PD și a PSD. Este de presupus că partidul său a ieșit întărit de pe urma moțiunii, dar el se va confrunta pe termen scurt cu probleme politice și imagologice importante. Refuzul Parlamentului de a mai vota actele Guvernului poate să scoată în evidență inutila, ba chiar periculoasa obstinație a liberalilor de a se menține în funcție, în dauna interesului național al bunei guvernări. (Practic, în acest momentul Executivul a devenit o redută liberală.) La aceasta se adaugă obligația de a găsi o formulă legală de funcționare, după respingerea de către Legislativ a ordonanțelor de reorganizare a Guvernului. De asemenea, unui număr de miniștri liberali le-au fost deschise dosare penale și este posibil să fie suspendați din funcție. Nu în ultimul rând, un rezultat bun la alegerile europarlamentare devine acum vital pentru a salvgarda legitimitatea ocupării Guvernului.
De partea cealaltă, PD va avea probabil de suferit de pe urma prea marii implicări a președintelui Băsescu în problema moțiunii de cenzură. Pierderea de puncte electorale de către Băsescu ar putea afecta PD într-un moment atât de important cum este scrutinul privind alegerea parlamentarilor europeni. Din această cauză, este posibil să asistăm pe termen scurt la manifestarea unor disensiuni în relația Băsescu-PD, ca și în relația PD-PLD. Democrații vor fi tot mai puțin îngăduitori cu formațiunea lui Stolojan, iar asocierea electorală sau chiar fuziunea cu PLD nu le va mai putea fi impusă, probabil, de către Traian Băsescu.
Cele mai importante efecte ale moțiunii se vor vedea însă la PSD. Încă de acum se poate aprecia că acest partid va intra din nou în criză. "Trădarea" unor parlamentari are ca explicație refuzul acestora de a admite afilierea PSD la paradigma dominantă a lui Traian Băsescu. Ca formațiune având cea mai importantă reprezentare parlamentară, PSD ar fi trebuit să preia el conducerea Guvernului, în cazul adoptării moțiunii de cenzură. Acest lucru nu ar fi fost însă posibil, din cauza opoziției președintelui Băsescu. În această situație, orice altă variantă ar fi însemnat o cedare mult prea mare pentru PSD, punerea partidului la dispoziția președintelui. Este de așteptat ca în perioada următoare PSD să se repoziționeze, în așa fel încât să redevină un partid anti-Băsescu.
Moțiunea de cenzură a clarificat într-o oarecare măsură situația, cel puțin la nivel politic. În perioada electorală, vom asista la o bătălie între trei forțe destul de bine definite: PNL, ca formațiune mizând pe componenta ideologică de dreapta, PSD, un partid reîntors cel puțin parțial la poziționarea sa iliesciană, și PD, formațiunea devenită în totalitate a președintelui. Deși cele mai mari șanse le are desigur Traian Băsescu, așa cum moțiunea de cenzură a arătat-o, nu sunt excluse surprizele. Acest eșec arată tuturor și în primul rând șefului statului că jocurile nu sunt încă făcute.

Publicat în : Cover story  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: