Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

INDIA - O superputere în devenire

Virginia MIRCEA

Cu aproape 1,1 miliarde de locuitori, India este cea de-a doua țarǎ din lume din punct  de vedere al populației, și cea de-a șaptea ca suprafațǎ, cu o densitate a mai mare decat China. Ascensiunea acestei puteri emergente va modifica raportul de putere în Asia.



Dupǎ câștigarea independenței de sub dominația britanicǎ în 1947, India a avut parte de destule conflicte, eșecuri și dificultǎți. Deși încǎ se confruntǎ cu numeroase provocǎri are în prezent șansa de a obține o poziție mai importantǎ decât oricând pe scena internaționalǎ.

Economia Indiei a crescut în medie cu 6% pe an în ultimul deceniu, și cu 8% pe an în ultimii trei ani – una dintre cele mai mari creșteri economice din lume. Clasa de mijloc este în dezvoltare și are un produs intern brut în creștere, la fel ca exporturile și investițiile strǎine, în timp ce rata șomajului scade. La acestea se adaugǎ o piațǎ de capital în plin avânt (valoarea indicilor a crescut cu o treime în 2005 și cu 200% fațǎ de 2001), o datorie externǎ scǎzutǎ și rezerve valutare semnificative. Statele Unite, Franța, Germania și Rusia au pus în evidențǎ ascensiunea Indiei văzând în ea un partener comercial cu un potențial enorm.

Deși încǎ nu a egalat performanțele financiare ale Chinei, economia are un potențial superior de creștere pe termen lung. Lideri din ambele țari au vorbit despre crearea unei piețe comune sino-indiene, pe baza modelului Uniunii Europene. Deși doar un proiect astǎzi, dacǎ ideea este pusǎ în aplicare acesta ar fi cel mai mare sistem economic din lume, cu aproape 2,5 miliarde de consumatori – aprox. 40% din populația lumii (sau 3 din 8 persoane).

Aproape toate investițiile strǎine în India se concentreazǎ în cele șase state cele mai urbanizate, în timp ce celelalte 22 de state, mai puțin dezvoltate, sunt aproape ignorate. Aceastǎ prǎpastie dintre rural și urban este resimțitǎ mai ales în locuri ca Gurgaon, o suburbia a capitalei Indiei, New Delhi, renumit pentru call center-urile internaționale, pentru centrele sale de afaceri și firmele de IT.
În ciuda problemelor întâlnite în partea ruralǎ, subdezvoltatǎ a Indiei existǎ câteva domenii în care aceastǎ țarǎ exceleazǎ. Aceste talente specializate au fǎcut posibil ca un procent infim din populație – poate mai puțin de 1% - sǎ devinǎ vârful de lance în ascensiunea spre un loc mai bun în clasamentul mondial.

Capitalul intelectual

Economia Indiei se împarte între agriculturǎ (care genereazǎ un sfert din produsul intern brut), industrie (tot un sfert) și domeniul serviciilor high-tech, care acum este sursa a jumǎtate din produsul intern brut. În efortul de a deveni o “superputere bazatǎ pe cunoaștere”, India sperǎ sǎ poatǎ sǎri peste pasul intermediar al dezvoltǎrii industriale, care a precedat intrarea celorlalte popoare în Era Informației.

Companii de cercetare științificǎ și IT din întreaga lume își deschid laboratoare de cercetare-dezvoltare în India - peste 100 în ultimii cinci ani. Un bastion al noii economii este sectorul dezvoltǎrii de software, pe mǎsurǎ ce tot mai multe firme globale își externalizeazǎ spre India activitǎțile de programare care consumǎ extrem de mult timp. Firmele din întreaga lume se bazeazǎ pe aceastǎ țarǎ și în ce privește serviciile pentru clienți – apelurile telefonice ale clienților din întreaga lume sunt direcționate spre call center-uri din orașe indiene ca Bangalore. Alte piețe în ascensiune sunt cele de cercetare farmaceuticǎ și biotehnologicǎ. În prezent majoritatea companiilor americane de top își transferǎ o parte din activitǎțile IT în India, și nu existǎ dovezi de scădere a acestei tendințe.

Și mediul de afaceri privește spre India

Absolvenții programelor de management al afacerilor din țarǎ sunt la mare cǎutare în corporațiile multinaționale, fiecare promoție cerând și obținând salarii medii mai mari decât promoția anterioarǎ. Absolvenții programelor de MBA din instituții ca Indian Institute of Management se pot aștepta la salarii între 6000 USD/lunar la firme indiene, pânǎ la peste 15000 USD/lunar în afarǎ. Salarii comparabile cu cele plǎtite absolvenților de Harvard, Stanford sau Dartmouth – și o dovadǎ a valorii de piațǎ a aptitudinilor indienilor în acest domeniu de studiu.

Sporirea puterii militare

Odatǎ cu întǎrirea poziției sale una din prioritǎțile Indiei a devenit îmbunǎtǎțirea capacitǎților militare. New Delhi nu s-a alǎturat celor 187 de semnatari ai Tratatului de Non-Proliferare Nuclearǎ (NPT), și a apǎrut pe harta internaționalǎ ca națiune înarmatǎ nuclear în mai 1998, dupǎ detonarea a cinci focoase în deșertul de lângǎ granița cu Pakistan. Fapt care a deranjat numeroase cancelarii din lume, inclusiv Pakistanul, care a rǎspuns cu teste nucleare proprii. Aceastǎ disputǎ a fost momentul cheie care a marcat începutul eforturilor Indiei de a finaliza un program complet de înarmare nuclearǎ. Conform Buletinului Cercetǎtorilor din domeniul fizicii atomice, alte teste nucleare au avut loc în vara lui 2004; de atunci, Ministerul indian al Apǎrǎrii a alocat 2 miliarde USD pe an pentru construirea a 300 pânǎ la 400 arme nucleare în urmǎtorii 5 - 7 ani.


Un moment de cotiturǎ în relațiile cu China

Mulți au comparat modelul de creștere al Indiei cu cel al vecinei sale, China. Cele douǎ țǎri au multe în comun – granițe fizice, populații imense, provocǎri asemǎnǎtoare, civilizații strǎvechi și economii în creștere rapidǎ. Și India se mǎsoarǎ cu China, râvnind la puterea economicǎ și statutul internațional al acesteia, inclusiv la poziția de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Deși între cele douǎ state persistǎ o oarecare tensiune, urmare a scurtului rǎzboi din 1962 în care China a învins India fǎrǎ probleme, apropierea între cei doi giganți din Asia este evidentǎ. Comerțul bilateral crește semnificativ, iar relațile diplomatice sunt la cel mai înalt nivel de dupǎ 1962. Primul ministru chinez Wen Jiabao aprecia colaborarea dintre cele douǎ țǎri, în timpul unei vizite la New Delhi, drept motorul unei “noi ere asiatice”. Premierul indian a menționat posibilitatea ca aceastǎ colaborare între India și China sǎ schimbe ordinea mondialǎ.

Timpul ne va dezvǎlui mixul exact de concurențǎ și cooperare. Ambele state aspirǎ la statutul de membru al “lumii întâi” – iar câștigurile economice ar putea fi un stimulant pentru o Asie mai unitǎ.

Între Asia și Occident

Cu aceastǎ putere proaspǎt dobânditǎ, India se confruntǎ cu o dilemǎ: sǎ urmǎreascǎ în primul rând strângerea legǎturilor cu statele occidentale, sau cu celelalte țǎri asiatice?

Dupǎ câștigarea independenței, primul premier al Indiei vorbea despre o renaștere asiaticǎ, și prevedea cǎ un continent strâns unit va schimba peisajul de dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. Deși prematurǎ atunci, ideea este mai fezabilǎ ca oricând în epoca de dupǎ rǎzboiul rece. Pe lângǎ îmbunǎtǎțirea relațiilor cu China, India are legǎturi bune cu Rusia și Japonia. Și, din 2004, valoarea comerțului Indiei cu alte state asiatice a depǎșit-o pe cea a schimburilor cu SUA și Europa de Vest la un loc (International Herald Tribune).

Dar Statele Unite, dupǎ ce a curtat dușmanul de moarte al Indiei, Pakistanul, cǎutând sǎ-l atragǎ ca aliat în rǎzboiul împotriva terorismului dupǎ atentatele de la 11 septembrie, se distanțeazǎ cumva de actualul regim de la Islamabad, condus de președintele pakistanez Pervez Musharraf, și se concentreazǎ în schimb pe India. Elementele comune ale celor douǎ state includ guvernul democratic liberal, capitalismul și, în rândul rezidenților urbani mai educați, limba englezǎ.

Însǎ curtarea Indiei de cǎtre SUA este vǎzutǎ ca un mijloc de limitare și restrângere a influenței Chinei în Asia. Unii indieni sunt nemulțumiți cǎ sunt percepuți ca țarǎ-pion pentru SUA. Deși apreciazǎ stilul de viațǎ și cultura americană, o mare parte a populației indiene încǎ percep aceastǎ superputere drept agresivǎ.

Dacǎ o perioadǎ va putea dansa alternativ cu ambii parteneri, în cele din urmǎ India va trebui sǎ aleagǎ.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: