Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Democrația din Ucraina

Virginia MIRCEA

În ultima duminică din septembrie majoritatea ucrainenilor au mers la vot pentru a lua parte la un exercițiu civic tot mai rar în majoritatea statelor foste sovietice: alegeri libere, deschise și cu o competiție politicǎ realǎ. Mediatizarea a fost foarte bună și intervenția directă a statului aproape inexistentă. Problemele întâlnite s-au datorat în principal proastei organizǎri (liste de vot prost întocmite) și legislației neclare, care lasǎ loc pentru abuzuri (votul multiplu) datorate excesului de zel al autoritǎților locale.


În ultima duminică din septembrie majoritatea ucrainenilor au mers la vot pentru a lua parte la un exercițiu civic tot mai rar în majoritatea statelor foste sovietice: alegeri libere, deschise și cu o competiție politicǎ realǎ. Mediatizarea a fost foarte bună și intervenția directă a statului aproape inexistentă. Problemele întâlnite s-au datorat în principal proastei organizǎri (liste de vot prost întocmite) și legislației neclare, care lasǎ loc pentru abuzuri (votul multiplu) datorate excesului de zel al autoritǎților locale.
Alegerile în Ucraina au devenit parcă permanente. În ciuda celor patru runde de alegeri desfǎșurate în ultimii trei ani în Ucraina, blocajul politic încă persistă. Soluția găsită pentru ieșirea din această  situație pare a fi un guvern de uniune națională format din partidul "albastru," pro-Moscova a lui Viktor Ianukovici și partidele pro-occidentale, "portocalii", conduse de Viktor Iușcenko și de Iulia Timoșenko.
Deși mulți ucraineni preferă să fie chemați la urne fără să li se impună ordinea de sus, o mare parte sunt dezamăgiți de conducători, pe care îi văd incapabili să-și facă datoria, iar unii consideră că țara are nevoie de un lider asemănător președintelui rus Vladimir Putin.
Ucraina este mai democraticǎ decât majoritatea celorlalte țări din fosta Uniune Sovietică. Cu excepția celor trei state baltice ex-sovietice, care au devenit membre ale Uniunii Europene în 2004, majoritatea republicilor din fosta Uniune Sovieticǎ au fǎcut pași înapoi în ultimii ani, abandonând democrațiile experimentale în favoarea unor concentrații diferite de autoritarism.
Problema Ucrainei este cǎ democrația s-a transformat într-o permanentǎ crizǎ politicǎ și  existǎ și pericolul ca ucrainenii sǎ se plictiseascǎ de alegerile libere care par doar sǎ reconfirme egalitatea dintre partidele albastru și portocaliu. Autoritarismul este în creștere în fostele state ex-sovietice. Statul vecin Belarus este condus aproape ca un fief personal de președintele Alexander Lukașenko, ales cu o majoritate copleșitoare pentru un al treilea mandat prezidențial anul trecut, în urma unor alegeri definite de observatorii internaționali drept fraudate. Rusia, vecinul uriaș care încǎ are o influențǎ foarte mare asupra Ucrainei, s-a îndreptat spre un sistem de "democrație controlatǎ" care a asigurat prosperitate și ordine dar a limitat semnificativ libertǎțile cetǎțenești. Rusia este în esențǎ un stat autoritarist cu o structurǎ de putere foarte centralizatǎ și cea mai mare parte a puterii de decizie concentratǎ în mâna președintelui Vladimir Putin, care are o popularitate enormă. 
În Asia Centralǎ, Uzbekistanul și Turkmenistanul sunt aproape de dictaturǎ. Considerat cândva o democrație în fașǎ, Kazahstanul a adoptat modificǎri constituționale la începutul acestui an, prin care liderul de extracție sovieticǎ Nursultan Nazarbayev poate deveni președinte pe viațǎ.
Peisajul este tot mai întunecat și în Georgia și Kârgâzstan, douǎ țǎri care, ca și Ucraina, au experimentat recent "revoluții colorate" pro-democrație. Sǎptǎmâna trecutǎ mii de persoane au protestat pe strǎzile capitalei georgiene Tbilisi împotriva arestǎrii fostului ministru al apǎrǎrii Irakli Okruashvili, unul din principalii adversari ai președintelui Mihail Saakashvili. Lucrurile stau încǎ și mai rǎu în Kârgâzstan și Moldova, o altǎ țarǎ cu șanse de democratizare vecinǎ Ucrainei.
Publicat în : Editorial  de la numărul 51

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: