Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cod portocaliu pentru economia mondială

Mihnea GRAUR

Evenimentele verii de pe piața americană a creditelor ipotecare au produs efecte pe mai toate piețe mondiale, aducând din nou în discuție pericolul unei crize economice mondiale. Va fi sau nu va fi? – aceasta este întrebarea!

Cauza imediată

Piața creditelor ipotecare din SUA pare a fi buba care s-a spart. Parcă urmând principiul vaselor comunicante, puroiul s-a răspândit cu o viteză amețitoare. În logica economică a zilelor noastre, era limpede că această criză de lichiditate nu avea cum să rămână doar un fenomen american. Băncile s-au ferit să mai acorde credite, implicit – au crescut și dobânzile. Dând dovadă de o surprinzătoare, dar benefică solidaritate, băncile centrale și-au unit eforturile injectând pe piețe sute de miliarde, numai în ultimele două zile (9-10 august) Banca Centrală Europeană aruncând pe piață 150 miliarde de euro.
Lipsa de lichiditate a condus însă la vânzări importante la bursele internaționale. Dow Jones și NASDAQ au încheiat săptămâna cu scăderi semnificative. Unda de șoc a trecut ușor Atlanticul și Pacificul, afectând cele mai importante burse europene și asiatice, care au înregistrat în unele zile scăderi de până la 2-4%. 
    
Efectele asupra României
    
Parafrazându-l oarecum pe Mark Twain, aș spune că nici noi nu ne simțim prea bine: atât indicele BET al Bursei de Valori București, cât și indicele ROTX de la bursa vieneză prezintă scăderi. Deși unii au acreditat ideea că este vorba doar de simpla dorință a investitorilor de a-și marca profiturile, situația este mult mai complexă. Investitorii străini sunt puși în situația de a vinde plasamente rentabile de pe bursele mai mici tocmai datorită lipsei de lichidități.
Dovada a venit indirect de la ședința valutară a BNR-ului, unde leul a avut o puternică tendință de depreciere (și) ca urmare a cumpărărilor de valută de către nerezindenți. După ce în primele zile unii au considerat deprecierea leului doar o furtună într-un pahar cu apă, tendința aceasta devine pe zi ce trece certitudine.
Deși media românească este plină de mame omida, bocitoare și nostradamuși care prevăd apocalipsa, situația nu reprezintă decât un răspuns firesc al pieței românești la ce se întâmplă pe plan mondial. Ce se  întâmplă pe plan mondial afectează și România. Indiferent că ne place sau nu.
Un adevărat pericol pentru România poate fi adus de creșterea dobânzilor la euro, caz în care noi am suferi o dublă lovitură: în primul rând asupra economiei naționale, dar și asupra populației împrumutată în valută. Guvernatorul BNR a tras suficient de multe semnale de alarmă, dar au fost prea puține urechi de auzit. 
     
Surpriză sau bombă cu ceas?

Surpriza efectivă a adus-o Federal Reserve, care a scăzut dobânda de refinanțare cu 0,5% la 5,75%. Urmarea imediată – practic în aceeași zi - a fost creșterea tuturor burselor europene, urmat apoi de o ușoară detensionare pe mai toate piețe lumii.
     Rămâne de văzut cât de importantă a fost această mișcare. La prima vedere, pare o mișcare inteligentă menită a tempera criza de lichidități. Cu tot respectul pentru profesioniștii care au gândit această scădere a dobânzii de refinanțare, este mai mult o amânare a crizei. În maxim o lună se poate certifica dacă a fost suficientă. Poate fi răgazul dat celor care se pot salva de la "pierire" sau poate nu.
Dar despre evoluția burselor și despre criză în general, deși fiecare și-a format o părere, încă este prematur să dăm verdicte.
Două importante aspecte cu iz secundar merită însă atenția noastră:

1. Rămâne USD moneda principală a lumii?

Dolarul american încă este principala valută. Nu pentru mult timp. Se zbat să rămână acolo, dar le este din ce în ce mai greu. S-a afirmat în această săptămână că s-a apreciat euro, că s-a apreciat yenul, dar nu s-a pus clar punctul de i - dolarul american este în cădere.
S-a spus în dese rânduri în ultimul deceniu că SUA se finanțează prin emitere de monedă, dar fără susținere financiară. Binențeles, fapt nedovedit. Dar cum poate fi dovedit atâta timp cât americanii neagă vehement, iar adepții acestei teorii nu aduc argumente concrete în acest sens?! După anul 2000, când euro a devenit principala monedă în care se raportau tranzacțiile europene, iar Irakul a început cotarea prețului la țiței tot în moneda unică europeană, lucrurile au luat o întorsătură nefericită pentru SUA. Mai pe la colțuri s-a spus nu o dată că acest fapt a contat decisiv în atacarea Irakului. Având în vedere că principalele companii petroliere străine care activau acolo erau franceze și rusești, logica capătă contur.
Subiect sensibil pentru americani, piața auto a cunoscut în 2007 o premieră: Toyota a devenit numarul 1 mondial la vânzări, întrecând General Motors. Asta dacă nu cumva consolidarea rezultatelor grupului a fost făcută din pix anul trecut – CNN afirmând aceasta pe seama controversatei includeri minibusului Wuling Sunshine în rezultatele grupului.
În condițiile în care economia Statelor Unite este susținută de IT și servicii, întrebarea firească este următoarea: fără industrie, mai poate fi SUA pe primul loc? Și când spunem IT, putem spune de fapt orice în afară de hardware, care în larga sa majoritate este fabricat în China. De la PC-urile IBM până la căștile Genius sau microfoanele Teac, pe toate produsele scrie "Made in China". Nu pare a fi suficient că au fost gândite în SUA. Am spus nu pare, dar începe să devină tot mai clar că nu este!
Astfel ajungem și la punctul doi, veți vedea aceasta în cele ce urmează.

2. Sunt piețele economice teatrul unui război?

SUA începe să realizeze capcanele unei economii care în ultimele decenii a mers pe principiul superiorității de neștirbit. Amenințările asupra Chinei nu doar că nu-i sperie pe chinezi, dar chiar nu mai sperie pe nimeni. S-a ajuns până acolo încât vorbesc despre boicotarea JO de la Beijing din 2008 vezi-Doamne datorită încălcării drepturilor omului în acestă țară.
Întâmplător sau nu - mai curând nu! - recent a avut loc în Siberia un important exercițiu militar ruso-chinez. Purtând denumirea de "Misiunea de Pace 2007" și având dușman declarat terorismul, exercițiul pare a avea același grad de nevinovație cu cele ale americanilor. La summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (mai pe scurt SCO) participă cu statut de observator 4 importante state asiatice: India, Pakistan, Iran și Mongolia. De remarcat că Iranul cere de 5 ani aderarea la SCO.
Aparent, SCO rămâne de aceeași baricadă cu NATO, doar că resping interferențele SUA în afacerile interne ale statelor suverane. Deci prezența americană în Afganistan deranjează. Firesc... Nu știu cum s-a terminat / se va termina summit-ul SCO, dar semnalul este vizibil anti-SUA.
Revenind asupra problemei pe care am ridicat-o trebuie să remarcăm că în acest context a survenit știrea că companiile rusești au pierdut circa 35 miliarde USD de pe urma crizei piețelor financiare. Presând Europa din punct de vedere energetic și luptându-se alături de China pentru influența asupra Asiei, Rusia pare a ignora două aspecte: dependența financiară a Asiei de Sud-Est față de SUA și neutralitatea Japoniei.
Este limpede ca lumina zilei că războaiele se poartă acum neconvențional pe tărâmuri economico-financiare. Din criza actuală se întrevede nu doar pericolul repetării unei crize mondiale de avergura celei din '29-'33, ci și o reașezare de forțelor, mai ales a celor financiare. Lumea arabă deși pare oarecum în afara problematicii, poate fi chiar cheia. Numai că lumea arabă este împărțită între pro și contra americani. Capetele de pod ale acestora din Arabia Saudită și Kuweit își spun cuvântul. Pe de altă parte Ben Laden are o uriașă influență.
Dacă asistăm la un război economic, vrând-nevrând trebuie să acceptăm că lumea arabă poate avea o influență decisivă. De parte cui? Aceasta rămâne de văzut. Până una-alta să sperăm că războiul nu va depăși limitele din scandalurile jucăriilor sau al hainelor pentru copii.

Publicat în : Economie  de la numărul 50

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: