Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Se va modifica Legea Sarbanes-Oxley?

Mihnea GRAUR

lang=EN-US>Despre Legea Sarbanes-Oxley s-a spus de cele mai multe ori că reprezintă fie un instrument de întărire a pieței acțiunilor, fie o măsură birocratică a globalizării. În mod cert reprezintă un pas înainte făcut de prima putere economică a lumii, unele țări din G8 urmând exemplul american. Este mereu loc de mai bine, iar modificarea actului SOX pare iminenta.



lang=EN-US>Inițiativa

lang=EN-US> 

lang=EN-US>Inițiativa legislativă a legii a aparținut senatorului democrat Paul Sarbanes și a celui republican Michael Oxley, creându-se imaginea unei unanimități americane după falimentele/scandalurile celebre precum WorldCom și Enron. Să ne reamintim cum cazul Enron a condus inclusiv la redenumirea grupului celor mai mari auditori din Big Five în Big Four prin închiderea Arthur Andersen, companie cu cifra de afaceri in 2001 de 9,3 miliarde usd.

lang=EN-US>Legea a fost dublată de un mesaj populist al președintelui Bush la momentul promulgării legii pentru a da încredere investitorilor la bursă. În fapt s-a dorit (și) un impact psihologic pentru a evita o reacție în lanț a căderii bursei și economiei americane, similar cu criza din 1929-1933 ce a urmat celebrei “joi negre”. Reacția legislativă este într-adevăr post-factum, dar pericolul propagării practicilor necurate era mult mai mare. Și nu doar pentru economia americană.

lang=EN-US> 

lang=EN-US>Noi standarde

lang=EN-US> 

lang=EN-US>Schimbarea a fost una fundamentală, în mediul economic american unii analiști considerând-o cea mai majoră prevedere legislativă în domeniu de la politicile “New Deal” lui Roosvelt din 1930.

lang=EN-US>Americanii au dorit noi standarde prin care listarea la bursă să fie dublată de protecția investitorilor în acțiuni. Astfel, Legea SOX solicită îndeplinirea unor cerințe mult mai riguroase privind contabilitatea și auditul, dar și responsabilitățile consiliului de administrație.

lang=EN-US>Din punct de vedere instituțional s-a format o nouă entitate PCAOB (Public Company Accounting Oversight Board) cu rol de protejarea intereselor investitorilor - și a publicului în general - prin supravegherea auditării companiilor publice. Auditul companiilor publice trebuie să fie realizat independent, corect și informativ.

lang=EN-US> style="mso-tab-count: 1">            Legea impune companiilor publice să-și evalueze sistemul intern de control, iar concluziile să fie făcute publice prin rapoartările financiare și raportul auditorului independent. Acționarii au dreptul de a supraveghea relațiile dintre companie și auditor. Desemenea, situațiile financiare trebuie să fie certificate de președintele consiliului de administrație și directorul financiar.

lang=EN-US>O atenție deosebită a fost acordată managementului societăților listate. În primul rând au fost interzise împrumuturile acordate de societăți către membrii consiliului de administrație sau către directori. A fost redus timpul de raportare pentru “insider trading” (tranzacțiile cu acțiuni și obligațiuni proprii societății efectuate de directori acesteia, angajați în posturi-cheie, etc., precum și de acționarii care dețin mai mult de 10%) și interzise pe parcursul perioadei de "blackout".

lang=EN-US>Pentru cei care încalcă legislația privind valorile mobiliare au fost înăsprite pedepsele atât pe drept civil, cât și de drept penal. Inclusiv pentru directorii executivi care ascund informații cu privire la situațiile financiare ale societății, concomitent cu măsuri de protejare a angajaților care dezvăluie încălcări ale legii.

lang=EN-US> 

lang=EN-US>Controlul intern

lang=EN-US> 

lang=EN-US>Controlul intern a fost și este cel mai disputată prevedere a Legii Sarbanes-Oxley. Astfel, potrivit articolului 404 al legii atenția trebuie concentrată asupra managementului riscului, alocării capitalurilor și structurii financiare, sistemului informațional, iar managementul și auditorul extern trebuie să evalueze și să emită anual un raport adecvat despre controlul intern din cadrul companiei.

lang=EN-US>Toate bune și frumoase, dar implementarea acestui aspect implică eforturi importante și foarte mulți bani. În medie o societate cheltuie circa 10 milioane USD pentru implementarea aspectelor din lege privind controlul intern, medie calculată pe baza estimărilor realizate de către directorii de companii publice din Statele Unite. Dar mărimea contează: în timp ce General Electric declară costuri de 30 milioane dolari impuse de Legea Sarbanes-Oxley, firmele de mică avergură dintre cele listate au nevoie de circa 2-3 milioane dolari.

lang=EN-US>Problema costurilor este însă foarte complexă, din cele peste 6 miliarde de dolari cheltuite pentru implementarea normelor Sarbanes-Oxley,   câte 30% s-au dus pe cheltuieli tehnologice, respectiv consultanță externă. Problema costurilor este una spinoasă – presupunând investiții continue în IT: de la siguranța sistemelor și bazelor de date financiar-contabile, până la cererea în mod specific de arhivare a întregii corespondențe de email.

lang=EN-US>Marii producători mondiali de software de tip ERP (dar nu numai!) își freacă mâinile de bucurie: SAP, Oracle, HP, etc. au reacționat prompt lansând noi programe sau adaptându-le pe cele existente. Symantec a achiziționat Relicore special pentru a intra în posesia Relicore Clarity, un soft de management care îndeplinește cerințele standardelor SOX.

lang=EN-US>Un coșmar pentru companiile publice, un vis frumos pentru giganții IT, care – deși ele însele sunt listate la bursă și vor cheltui sume importante pentru implementarea prevederilor legii – vor scoate bani frumoși de pe urma vânzării de software dedicat.

lang=EN-US> 

lang=EN-US>(D)Efecte

lang=EN-US> 

lang=EN-US>Consecința imediată a fost la migrarea unor start-up-uri din SUA către alte burse. Efectul este deja vizibil. Conform Financial Times, care citează un raport supervizat de primarul new-yorkez Michael Bloomberg și senatorul Chuck Schumer, în cazul menținerii trendului actual, orașul New York va pierde circa 7% din cota de piață, ceea ce reprezintă echivalentul a 60.000 locuri de muncă în următorii 5 ani. Raportul este susținut de cifre: în anul 2005 gradul de angajare în serviciile financiare a crescut în Londra cu 4,3% , iar la New York a scăzut cu 0,7%.

lang=EN-US>Deja există curente de opinie care solicită ameliorarea legii astfel încât să permită creșterea competitivității piețelor americane. De fapt companiile listate se plâng nu atât de lege în sine, cât de punerea în aplicare a acesteia, aici fiind de așteptat modificări și mai ales clarificări.

lang=EN-US>Dacă o societate renunță la a mai fi listată, ea trebuie în continuare să aplice Legea Sarbanes-Oxley cel puțin pe perioada în care acțiunile aparțin investitorilor americani.

lang=EN-US>Este foarte probabilă o modificare a legii, dar esența acesteia trebuie păstrată. Economia mondială este într-o firească evoluție permanentă, iar standardele inflexibile ar fi o imensă eroare. Ca și o idee bună pusă greșit în parctică.

lang=EN-US>

lang=EN-US>Legea Sarbanes-Oxley nu este un fenomen singular, care să influențeze doar Statele Unite. Legi privind aspecte similare au apărut ulterior în <%Canada, Japonia, <%Australia și Franța, iar sistemul bancar are Acordul Basel II, despre care am vorbit într-un articol recent.

lang=EN-US>Managementul riscului este una dintre marile provocări ale secolului XXI, indiferent că discutăm de riscul financiar, strategic sau organizațional. În contextul în care pierderile generate de aceste riscuri au devenit semnificative, a crescut și interesul autorităților care reglementează modul în care societățile gestionează riscurile. Firesc, în câțiva ani, astfel de reglementări vor apărea și în Uniunea Europeană, deci și în România.

Publicat în : Economie  de la numărul 49

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: