Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

De ce banca centrală a ajutat Coreea de Nord să spele bani?

Cristian BANU

lang=EN-US>Luna trecută, agenția din New York a Rezervei Federale (banca centrală a SUA) a făcut ceea ce ar putea rămâne în istorie drept cea mai proastă mișcare din istoria băncii naționale americane. A spălat bani pentru Coreea de Nord.



lang=EN-US>S-ar putea să asistăm în curând la o avalanșă dureroasă de audieri. Săptămâna trecută un grup de republicani cu greutate, între care membrul Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, Ileana Ros-Lehtinen, a cerut Biroului pentru Răspundere Guvernamentală să investigheze dacă au fost încălcate legile privind spălarea banilor și falsul. Se prea poate să fi fost.

lang=EN-US>Să vedem ce s-a întâmplat.

lang=EN-US>În februarie anul trecut, Coreea de Nord a aprobat o nouă formă a cadrului legislativ realizat de administrația Clinton privind închiderea programului nuclear neautorizat al acestei țări. În cadrul înțelegerii, SUA a fost de acord să deblocheze 25 de milioane dolari din Banco Delta Asia, o bancă din Macao care servește drept principală legătură a Coreei de Nord cu restul lumii.

lang=EN-US>Această bancă a fost oficial identificată de Departamentul de Trezorerie american drept motiv “serios de preocupare în domeniul spălării banilor”. Banca din Macao neagă că ar fi încălcat vreo lege. SUA nu permite unor astfel de bănci să realizeze tranzacții cu operatori americani. Ca atare, bănci cu reputație, din <%Singapore până în Rusia, refuză relațiile de afaceri cu Banco Delta Asia-. Chiar și <%China refuză tranzacțiile cu această bancă.

lang=EN-US>Această acțiune a SUA a redus în mod semnificativ capacitatea Coreei de Nord de a spăla fonduri ilegale prin sistemul financiar internațional. Dacă trimite o rachetă în <%Iran, trebuie să încaseze plata în cash. Dacă depozitează bani falși în propriul cont, nu reușește să îi introducă în circuitul economic mondial.

lang=EN-US>SUA s-a angajat să deblocheze fondurile în februarie anul trecut, dar nu a fost de accord să permită statului paria să își reia activitățile bancare presupus ilegale. Cu alte cuvinte, dacă dorea, Coreea de Nord poate să meargă la bancă,săretragă banii fizic și să îi trimită înapoi cu avionul în Coreea de Nord.

lang=EN-US>Transferul spre casă

lang=EN-US>Dar Coreea de Nord nu a vrut.

lang=EN-US>Și-a călcat din nou promisiunea (ca de fiecare dată, se pare), și a spus că are nevoie ca banii să fie transferați înapoi în țară-, ceea ce SUA nu acceptase.

lang=EN-US>Este evident că această nouă condiție a fost adăugată de Coreea de Nord în speranța că va reintra în sistemul financiar mondial. Nicio bancă nu ar transfera bani de la Banco Delta Asia fără aprobarea expresă a Trezoreriei americane. Dacă s-ar acorda această permisiune, interdicția ar fi suspendată, semnalând altor bănci din lume că își pot relua relațiile cu statul paria.

lang=EN-US>Astfel că Departamentul de Stat, cu același optimism naiv privind Coreea de Nord, a avut ideea genială să ceară băncii centrale americane să fie canalul pentru fondurile nord-coreene, dat fiind că această bancă nu intră sub incidența legilor americane care interzic băncilor comerciale să desfășoare tranzacții cu entități care spală bani.

lang=EN-US>Evitarea politicii

lang=EN-US>Dintotdeauna, banca centrală a încercat să evite astfel de încurcături politice, dar, în mod incredibil, de această dată a fost de acord.

lang=EN-US>Pe 14 iunie, într-o țesătură de intrigi demnă de un film din seria James Bond, banca centrală a transferat banii nord-coreeni băncii centrale ruse, care apoi i-a transferat într-un cont nord-coreean inactive dintr-o bancă rusească.

lang=EN-US>Numeroși membri ai cercurilor de politică externă sunt revoltați că Departamentul de Stat a pus la cale această concesie făcută nord-coreenilor. Din moment de New York Fed a făcut afaceri cu regimul Kim Jong Il, direct ori indirect, ne putem aștepta ca și alte bănci din întreaga lume să facă la fel. În fond, banca centrală americană a acordat nord-coreenilor echivalentul financiar al certificatului de bună purtare.

lang=EN-US>Cel mai grav rezultat

lang=EN-US>Poate că această concesie făcută nord-coreenilor să fi fost o mutare bună în planul politicii externe. Problema pentru banca centrală este că sunt destule voci în Washington care consideră că a fost o greșeală catastrofală. Aproape sigur vor avea loc investigații îndelungate în această problemă. Dacă aceste investigații scot la iveală detalii tehnice în defavoarea băncii, vor avea loc audieri, și pot cădea capete.

lang=EN-US>Cel mai grav rezultat este însă următorul: dacă cineva din Congres nu este de acord cu politica monetară a băncii centrale, acum există o armă pe care o poate folosi împotriva acestei instituții. Ceea ce nu poate fi bine pentru politica monetară.

lang=EN-US>În 1993, Alan Greenspan, pe atunci președintele băncii centrale, a fost criticat vehement pentru prezența la primul Discurs privind Starea Națiunii al președintelui Bill Clinton, permițând să fie fotografiat în timp așezat alături de Hillary Clinton. A fost ținta atacurilor deoarece americanii se așteaptă, pe bună dreptate, ca banca centrală să se concentreze asupra politicii monetare și să stea departe de vâltoarea politicii.

lang=EN-US>Permițând ca New York Fed să fie un pion al Departamentului de Stat și al nord-coreenilor, președintele băncii, Ben S. Bernanke, a implicat instituția într-un complicat joc diplomatic care nu are nicio legătură cu responsabilitățile sale legale.

lang=EN-US>El nu stă alături de Hillary Clinton; stă lângă Kim Jong Il. E greu de imaginat cum de cineva din banca centrală ar considera asta o idee bună. lang=EN-US> 

Publicat în : Economie  de la numărul 49

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: