Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

SUA ignoră Taiwanul

Michael COHEN

lang=EN-US>Politica SUA față de <%Taiwan – o democrație pro-SUA cu un sistem bipartid în curs de dezvoltare – pare lăsată la voia întâmplării. Contactele oficiale și neoficiale, deja îngreunate de lipsa relațiilor diplomatice între Washington și Taipei, s-au rărit tot mai mult, scăzând ca nivel și căldură.



lang=EN-US>Chiar dacă Statele Unite sunt angajate într-un război global împotriva terorismului și-au păstrat interesul și pentru alte probleme de securitate, mai tradiționale, din alte părți ale lumii: convorbirile în șase cu Coreea de Nord și sprijinul constant acordat guvernului columbian în lupta împotriva narco-teroriștilor.Taiwanul face excepție. Angajamentulasumat de SUA privind apărarea Taiwanului în cazul atacării insulei de către <%China pare a fi neglijat.

lang=EN-US>Politica americană față de <%Taiwan poate fi provocatoare în sine, dar nu pentru că SUA ar încerca să facă prea mult pentru Taipei. Dimpotrivă, impresia este că nu sunt interesați să facă nimic pentru a înțelege mai bine implicațiile propriilor lor declarații politice. Ceea ce se întâmplă în relația SUA cu <%Taiwan pare a fi evitarea strategică a provocărilor unice ale respectării unui angajament de securitate față de o țară- cu care nu are relații diplomatice.

lang=EN-US>Chestiune este complexă și nu poate fi rezolvată repede sau ușor. Există câțiva primi pași evidenți. Președinții SUA apelează frecvent la trimiși speciali – oficiali sau neoficiali – care să analizeze probleme regionale. De pildă atât președinții democrați cât și cei republicani au descoperit suficiente motive de interes pentru SUA în Balcani, Sahara de vest sau <%Sudan pentru a numi personalități americane care să le analizeze.

lang=EN-US>Dar niciuna dintre aceste chestiuni nu au același potențial de a afecta prioritățile strategice americane ca relația SUA-China-Taiwan. Fostul președinte Reagan a apelat la consilieri neoficiali de încredere, între care consilierul pe probleme de securitate națională Bill Clark și senatorul Paul Laxalt, care să facă legătura cu fostul președinte al Taiwanului Lee Teng-hui. Președintele Clinton a făcut același lucru, fostul congresman Lee Hamilton acționând ca trimis american în <%Taiwan.

lang=EN-US>Există un deficit de transparență în relația dintre SUA și <%Taiwan. Niciun tratat, statut sau politică explicită nu împiedică rezolvarea problemei. Cauza este mai degrabă împotmolirea politicii la nivel birocratic, facilitată de politicieni preocupați de alte priorități, împreună cu încrederea exagerată și nejustificată în privința relației SUA-China.

lang=EN-US>Acest status quo s-a datorat în parte și folosirii îndemânatice, de către liderii de la Beijing și suporterii lor din SUA, a unor termini ca „provocare” sau „a depăși limita” pentru a defini acțiunile Taiwanului în ceea ce privește statutul propriu și relațiile cu China. Acceptarea acestor termeni îngreunează o posibilă apropiere a SUA de Taiwan fără riscul de a stârni mânia Beijingului.

lang=EN-US>Distanța de la vorbe la fapte ridică întrebări evidente: ce condiții trebuie îndepinite pentru ca un stat să se convingă că acțiunea militară este ultima opțiune? În ce condiții ar interveni SUA? Care este situația conducerii militare taiwaneze? Cât de pregătite sunt forțele armate taiwaneze pentru a se apăra? Cât de pregătite sunt forțele americane pentru colaborarea cu acestea, dacă va fi nevoie?

lang=EN-US>Taiwanul ar fi poate mai conștient de nevoia de a-și asigura propria apărare și mai puțin încrezător în angajamentele americane, dacă semnificația acestora și modul în care pot fi anulate ar fi mai clare. Dar interacțiunea limitată impusă de realitățile relațiilor SUA-China-Taiwan fac ca acest scop să fie greu de atins. În prezent, structurile birocratice sunt cele care iau decizii, în baza principiului nescris că „nimic nu este admis". Un exemplu recent: în mai, Clubul American de Presă a găzduit o discuție cu președintele Taiwanului Chen Shui-bian, prin videoconferință. Funcționari inferiori americani au concluzionat că participarea la acest eveniment ar submina politica oficială, pe motiv că apariția președintelui Chen este o încercare de a ocoli interdicția aplicată înalților oficiali taiwanezi de a călători la Washington, D.C.-

lang=EN-US>Chiar și simplele întâlniri au fost mai rare în ultimii ani. Până în 2003, oficiali din Departamentul de Stat și Apărare se puteau întâlni regulat cu înalți oficiali taiwanezi, inclusiv ministrul de externe, în afara Washington, D.C. Astfel de contacte nu mai au loc. La nivelele cele mai înalte, relațiile dintre SUA și Taiwan au foarte mult de avansat pentru a putea fi numite “distante”. Niciun membru al cabinetului nu a avut întâlniri cu vreun omolog taiwanez de pe vremea administrației Clinton.

lang=EN-US>Cât despre Președintele Taiwanului, de regulă i se permitea intrarea în SUA doar ca "tranzit" spre alte țări. În trecut, așa-numitul tranzit era în practică o ocazie pentru ca liderul taiwanez să aibă întâlniri cu personalități americane, să țină discursuri, și în general să fie tratat ca un demnitar străin aflat în vizită. Și această politică s-a modificat în ultimii ani. Deja în 2006, din dorința de a nu fi prea “provocatori”, dată fiind încălzirea relațiilor cu Beijingul, SUA a oferit doar o scurtă oprire în Alaska, pe care Președintele Chen a refuzat-o. În ianuarie 2007, Președintelui Chen i s-a permis o scurtă oprire în San Francisco, dar interacțiunile sociale, civice și cu media au fost sever restricționate.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: ''; mso-ansi-language: EN-US; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Președintele Bush și cabinetul său vor să demonstreaze că sunt pregătiți să poarte orice povară și să plătească orice preț pentru a asigura libertatea democratică în cele mai ciudate părți ale lumii. În timp ce, cu costuri incomparabil mai mici, puțin mai multă transparență față de un guvern democratic care reprezintă 23 de milioane de oameni liberi, Taiwanul este ignorat.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 49

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: