Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Viitorul Deltei Dunării

Pompiliu COMȘA

style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: ''; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: ''; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Așa vede Delta călătorul atent: loc gemoetric al schimbării rapide, organism viu cu mare putere de regenerare care face față unor provocări intense și agresive. Așa a văzut-o și savantul Costeau. Pe muchie de cuțit se simte, de bună seamă, păsăretul agresat de asaltul șalupelor, dar și peștimea înjunghiată la icre de curentul electric pe care i-l dăruiesc braconierii. Pescarii resimt și ei șocul civilizației, dar apucă a se dedulci și la binefacerile ei. În ce măsură civilizația e un beneficiu pentru Deltă ca organism viu și intergrat, în ce măsură e o otravă lentă dar eficace, asta se străduiesc să anticipeze savanții.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Pentru observatorul cu bun simț, ecuația e un pic mai simplă și conține, ca orice ecuație care se respectă, trei termeni dați și o necunoscută, după cum urmează: de un secol, când argumentele economice au împins omul să scormonească în carnea Deltei, flora, fauna și civilizația au cunoscut valuri de agresiuni și au supraviețuit; fără progres, turism și exploatare, localnicii, cea mai armonioasă împletire etnică și culturală din țară, sunt sortiți extincției, asemeni indienilor americani; istoria lumii mustește de experiențele paradisurilor pierdute și a culturilor pârjolite de nepăsare. Necunoscuta e echilibrul pe care noi, cei dinafară, guvernanții, turiștii, afaceriștii, ecologiștii, înțelegem să-l stabilim, acționând, sau, dimpotrivă, limitându-ne poftele, ca să păstrăm viu un univers prea complex să-l putem înțelege. Și dacă nu ? O lume construită după chipul și asemănarea Raiului se va stinge în tăcere, cu demnitate. Unparadis în minus. Iată ce încearcă redacția noastră să stopeze și-de ce nu ?-să elimine. Care este viitorul Deltei Dunării, aproape nimeni nu poate știi, ci doar intui.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Regatul Deltei, loc de refugiu

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Este cel mai nou pământ al continentului, locul unde și-au găsit refugiu din fața poluării și civilizației distrugătoare mii și mii de specii de pești, păsări și plante. Poți zări și câțiva pescari aproape sălbăticiți, ascunși în colibe de stuf, printre dune și sălcii cu pletele plecate până la apa canalelor molcome. Repară încontinuu plase de pescuit și bărci greoaie de lemn, pe care le dau cu smoală, să fie mai trainice. Regatul Deltei, locuit de personaje de basm, te primește cu brațele larg deschise din Portul Tulcea până la Sulina, locul unde bătrânul fluviu se odihnește în Marea Neagră. Delta s-a format de-a lungul a 16.000 de ani, din mâlul adunat de Dunăre de prin tot continentul. Delta dispune atât de păduri vechi, cu copaci de peste o mie de ani, cât și de păduri noi, cele mai cunoscute fiind Caraorman și Letea. Cercetătorii au ajuns la concluzia că aici există circa 1600 specii de plante, 330 specii de păsări de tip mongolic, chinez, siberian, mediteraneean și european, cele mai întâlnite fiind pescărușii și cormoranii. În Deltă trăiește cea mai mare parte a populației europene de pelican comun și pelican creț, alături de circa 60 la sută din populația mondială de cormoran mic și 50 la sută din populația mondială de gâscă cu gât roșu. O astfel de varietate este unică pe glob. Aici trăiesc aproape 3000 de specii de viețuitoare, iar în acest număr nu includem păsările. Sunt animale și insecte care nu se întâlnesc nicăieri în lume, printre care o specie de fluturi cu anvergura aripilor de până la 18 cm. Dintre acest specii majoritatea se găsesc pe o așa-zisă ’’listă roșie’’ a ONG-urilor internaționale specializate în protecția mediului, fiind specii pe cale de dispariție la nivel mondial. Delta Dunării reprezintă și o importantă zonă tampon, ferind ecosistemul Mării Negre de o mare parte a efectelor negative ale intervenției antropologice. Delta Dunării are forma unui triunghi. Un triunghi cu laturile de apă. Practic, singurul mod în care poți să te deplasezi este barca.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Dunărea, în pericol

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Fluviul Dunărea este extrem de afectat de încălzirea globală, poluare, pescuit excesiv și îndiguiri masive. Informația apare într-un top al celor mai amenințate zece fluvii din lume, publicat de WWF. Potrivit raportului dat publicității zilele trecute, 80 la sută din zonele inundabile ale Dunării au dispărut în ultimele două secole din cauza intervențiilor umane. Desecările și îndiguirile de pe cursul fluviului au determinat modificări grave și ireversibile pe 78 la sută din lungimea fluviului. Din această cauză există un risc major ca mai bine de trei sferturi din Dunăre să nu îndeplinească obiectivele Directivei Cadru Ape a UE, care prevede ’’atingerea calității ecologice bune pentru toate apele de pe continent până în 2015’’. Cursul fluviului va fi puternic afectat și de proiectul Coridorului VII European, care urmează să lege portul Rotterdam de Constanța. Întrucât Dunărea este singurul fluviu european care nu are adâncime minimă garantată, albia acestuia urmează să fie dragată și îndiguită, iar pragurile eliminate pentru a permite dezvoltarea traficului naval. Pentru realizarea Coridorului VII, în România urmează să se execute lucrări care amenință două zone principale, unde este planificată adâncirea albiei fluviului. Raportul WWF arată că aceste zone includ sute de insule naturale pe o distanță de 500 kilometri, de-a lungul graniței româno-bulgare și o zonă între Călărași și Brăila, unul dintre ultimile locuri de depunere a icrelor sturionilor. Cei 1000 kilometri ai Dunării, de la Porțile de Fier la Marea Neagră, reprezintă ultima porțiune în care fluviul mai curge liber și una dintre cele mai improtante 200 de zone naturale din lume. Operațiunile pun în pericol zonele umede și biodiversitatea, inclusiv resursele piscicole, dar și coborârea nivelului pânzei freatice, periclitând accesul la apa potabilă pentru 20 milioana de oameni din bazinul fluviului. Realizarea în comun, de către toate țările riverane, a unei hărți de risc la inundații pentru întreg cursul Dunării, precum și evaluarea calității apelor Dunării sunt doar două dintre prioritățile președinției române a Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea-ICPDR, cu sediul la Viena, organism înființat de 11 state situate în Bazinul Dunării pe 29 iunie 1994, țara noastră alăturându-li-se în 1995. România este în prezent depozitarul Convenției și a preluat președinția Comisiei începând cu 22 ianuarie 2007 de la Republica Moldova, secretarul de stat Lucia Ana Varga devenind președintele acestui organism. Celelalte priorități ale președinției române a ICPDR în acest an sunt întărirea cooperării dintre ICPDR și Comisia pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, continuarea implementării Directivei Cadru pentru Apă în bazinul fluviului Dunărea, realizarea unei întâlniri a țărilor din bazinul Dunării și din regiunea Mării Negre, care deja a avut loc în 23 februarie 2007 la București, întărirea cooperării dintre ICPDR și sectorul privat, prin organizarea în luna octombrie a acestui an la București a unei întâlniri între ICPDR și un număr de companii transnaționale care activează în bazinul Dunării (Coca Cola, OMV, ALCOA etc.). Atingerea acestor obiective va contribui la consolidarea poziției României, ca promotor al politicii de mediu a Uniunii Europene în regiunea Mării Negre și va urgenta implementarea Convenției pentru protecția fluviului Dunărea, prin implicarea sectorului privat în acțiuni de protecție a mediului.Lansarea acestor inițiative, relevante atât din punct de vedere național, cât și regional (problematica inundațiilor cauzate de Dunăre), sunt acțiuni de interes și pentru Comunitatea Europeană, care susține implementarea noii directive privind managementul inundațiilor.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Pescarii au luat cunoștiință de cerințele Uniunii Europene

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Se știe foarte bine că începând din acest an, Uniunea Europeană va acorda fonduri importante sectorului pescăriei românești. Sunt însă și la această oră mari nereguli în acest perimetru ca braconajul piscicol, precum și în sectorul desfacerii peștelui. În plus, pe perioada verii pescarii sunt obligați să întrerupă pescuitul pe anumite perioade din cauza lipsei desfacerii. Este nevoie în Deltă de cherhanale care să corespundă cerințelor Uniunii Europene și se trage speranța ca asociațiile de pescari vor știi să depună proiecte eligibile astfel încât să-și modernizeze actualele cherhanale și unde nu există asemenea unități să fie construite altele noi.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Tăriceanu dezaprobă construcțiile din Deltă

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO">Premierul Călin Popescu Tăriceanu și-a exprimat nemulțumirea față de multiplicarea construcțiilor de dimensiuni mari din Delta Dunării, care nu respectă norme elementare de urbanism sau de bun gust și sunt complet în afara specificului local și regulilor unei zone protejate. În opinia sa, dacă ne gândim la turismul de masă în Deltă, putem fi siguri că vom distruge Delta Dunării. Asta deși organizațiile nonguvernamentale depun eforturi serioase pentru a demonstra și a face cunoscute la nivel european riscurile asupra rezervației naturale Delta Dunării, care decurg din funcționarea Canalului Bâstroe. Activitățile care afectează cel mai mult ecosistemul Deltei sunt pescuitul industrial al speciilor protejate de lege, infrastructura neadecvată zonei și centralele eoliene care pun în pericol multe specii de păsări. Din acest motiv, anumite specii de păsări și-au schimbat traseul, migrând prin teritoriul bulgar. De asemenea, cum majoritatea păsărilor nu văd bine noaptea, există riscul să fie omorâte prin impact cu aceste centrale eoliene. Se are în vedere aplicarea unui masterplan de reabilitare a Deltei. Programul va costa statul român 140 milioane de euro și va fi finalizat în anul 2015. Conform acestuia, 85 milioane de euro vor fi utilizate pentru proiectele de infrastructură și utilități publice (transport, comunicații în vederea reducerii efectelor poluării), alte 45 de milioane de euro se vor cheltui pentru dezvoltarea activităților specifice economiei tradționale, iar restul de cinci milioane de euro vor fi utilizați pentru crearea unui sistem de monitoring. Mai există preocupări evidente pentru repopularea Deltei cu sturioni, care în prezent sunt o specie amenințată cu dispariția, din cauza pescuitului excesiv. Asta, în ciuda faptului că din 2006 există un ordin care interzice, pe o perioadă de un deceniu, pescuitul la această specie. Alte specii care vor beneficia de programe de protecție și repopulare vor fi pelicanii și nurca europeană. Per total, județul Tulcea va beneficia de investiții în valoare de 93 milioane de euro. Din acestea, 64 de milioane vor fi alocate municipiului Tulcea, 11 milioane pentru Sulina și Isaccea, iar restul de 11 milioane vor merge la Măcin, fondurile urmând a fi utilizate pentru dezvoltarea zonei și conservării tradițiilor locale. În final, câteva informații de ultimă oră: Consiliul Județean Tulcea a aprobat cofinanțarea proiectului ’’Delta Dunării, în Europa’’, sprijinit financiar de Uniunea Europeană. Proiectul are drept obiective creșterea numărului de turiști în Rezervația Transfrontalieră Delta Dunării, precum și dezvoltarea relațiilor de cooperare între operatorii turistici din România și Ucraina.’’Asociația ’’Prietenii Naturii’’ a declarat Delta Dunării drept Peisajul Anului 2007-2008 și este important să profităm de această acțiune care ne oferă premisele de bază ale unei promovări eficiente a acestei zone a Europei’’, ne-a declarat vicepreședintele CJ Tulcea, Ion Bara. El a mai spus că, în cadrul acestui proiect, vor fi realizate spoturi TV care vor fi difuzate pe posturile de televiziune din România și din străinătate, vor fi instalate panouri publicitare în principalele zone de tranzit internațional, iar prezența delegaților operatorilor turistici din Delta Dunării la târgurile de turism internațional vor fi asigurate prin acest proiect.Partenerii CJ Tulcea în derularea acestui proiect sunt Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, organizația ’’Prietenii Naturii’’ și Asociația pentru promovarea turismului ecologic din Odessa, Ucraina. Valoarea totală a proiectului este de 556.000 de euro, din care 500.000 reprezintă finanțarea obținută de CJ Tulcea din partea Uniunii Europene, prin Programul de Bună Vecinătate. Conform proiectului de hotărâre, din bugetul pe 2008, Consiliul Județean Tulcea va aloca diferența de până la 56.000 de euro.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 48

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: