Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ce facem cu creșterea economică?

Mihnea GRAUR

Ne aflăm în cel de-al optulea an de creștere economică și previziunile indică menținerea trendului. Pericolul supraîncălzirii economiei românești există, fiind din nou pus pe tapet de un recent raport al Băncii Mondiale, insituție financiară parcă menită să aibă o atitudine pesimistă. Este un semnal de alarmă menit a evita din vreme sau gradele chiar au început să crească în termometrul economiei?

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Prez style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">entul simplu în Europa de Est

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Banca Mondială, F.M.I, agențiile de rating și mai ales instituțiile Uniunii Europene continuă să atragă atenția asupra unei posibile supraîncălziri a economiei în România, dar și în alte țări est-europene.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Potrivit raportului Băncii Mondiale din 31 mai, cele zece noi state membre ale Uniunii Europene (EU8+2) au prezentat un ritm susținut de creștere economică, dar în 2007 este posibilă o încetinire. "Performanța economică solidă a regiunii reflectă condițiile externe favorabile ale creșterii economice robuste la nivel global, ratele scăzute ale dobânzilor, precum și sentimentul favorabil piețelor emergente."

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Concret, în anul 2006 România - alături de Polonia, Estonia, Letonia, Slovenia și Slovacia - a înregistrat o accelerare a creșterii, în Cehia, Lituania și Bulgaria s-a menținut. Ungaria este singura țară în care economia a pierdut din viteză, pentru 2007 așteptându-se încetiniri în regiune, cu excepțiile numite Polonia, Bulgaria și Slovacia.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Thomas Blatt Laursen, economistul-șef al Băncii Mondiale care a condus elaborarea raportului, susține că "Cele mai multe țări din regiune nu folosesc corespunzător avantajele creșterii economice puternice pentru a-și îmbunătăți finanțele  publice" explicând evoluția pe seama faptului că "Momentul reformei în regiune a scăzut în general datorită "oboseli" post-aderare, situațiilor politice instabile, și capacității administrative reduse".

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Firesc, autorii raportului atrag atenția și asupra tendinței generale în cele 10 state de creștere a deficitului de cont curent. Situațiile cele mai alarmante sunt în Bulgaria, Letonia și Estonia unde s-a trecut de 15%. Nici România nu se simte prea bine, în 2006 deficitul fiind de 10,3%, urmând să crească la 12,1% în 2007 și 12,3% în 2008.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Subiectul special al raportului abordează problematicile agriculturii și a dezvoltării rurale în EU8+2, despre care consideră că nu pot fi soluțiuonate doar prin politica agricolă, roluri determinante în restructurarea efectivă a sectorului având politicile de sprijin non-agricole și insituțiile publice.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Deși au trecut (aproape) două decenii de când în Europa de Est se tot fac și desfac reforme, problemele sunt departe de a fi fost rezolvate astfel încât să intre pe un făgaș normal. Fiecare din cele zece state au domenii de interes în care lucrurile abia s-au urnit, dar compensează cu altele în care deja rivalizează cu vechii membri (EU15). Vedem astfel desființate părerile "atotștiutorilor", conform cărora doar România se confruntă cu probleme nerezolvate de mulți ani; acestea sunt adevărate mai mult în alte domenii, decât în cel economic.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">        

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Ritmul de creștere

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Vorbind despre ritmul de creștere, este esențial de avut în vedere de fiecare dată sistemul de valori la care ne raportăm. La începutul lui 2007 existau voci care cu multă laudă afirmau cu litere de-o șchiopă pe prima pagină că pentru prima oară în istorie România "a bătut" Ungaria la PIB, scorul fiind 97 - 89 mild. euro. Afirmația denotă superficialitate - statisticile anului 1938 prezintă pentru România un venit național de 1500 mil. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">$, față de cel al Ungariei de 1020 style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">mil. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">$ (valori exprimate în prețuri istorice). Atât atunci, cât și acum, diferența este importantă pe locuitor în favoarea lor: cu 40% mai mult în 1938, dublu în 2006.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Dacă ne rezumăm la procente nu o să vedem decât jumătatea plină a paharului: creștere economică superioară EU15. Realitatea este că o astfel de creștere trebuie să o raportezi la o bază. Spre exemplu, comparând cu Spania, care are un PIB de 10 ori mai mare ca al României, un procent al nostru reprezintă pentru ei 0,1%; style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">raportând pe locuitor este de "doar" 5 ori mai mare, ceea ce ar însemna 0,2%... lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> - procente ce exprimă mai mult marjă de eroare decât creștere economică ...

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Păstrarea ritmului de creștere este cheia și, chiar așa, tot vor mai trece 3-5 decenii până se va ajunge la un nivel mediu de dezvoltare al Uniunii Europene.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Însă o creștere bazată în special pe consum este nesănătoasă. O spune și teoria, dar și experiența altor state, din care ar trebui să învățăm și noi, așa cum și alții învață din greșelile noastre recente. Întemeierea ritmului de creștere pe consum aduce la nivel macroeconomic dezechilibre majore, dintre care deja ne confruntăm cu cel al balanței de plăți externe.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         O creștere economică este sănătoasă cu adevărat (nu doar declarativ!) când este bazată pe importante investiții directe ale capitalurilor autohtone, dar și al celor străine, precum și prin continuarea eforturilor de scădere a inflației.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> 

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Soluțiile de lângă noi

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Se spune că stăm bine la teorie, dar suntem slabi la practică. Parțial adevărat. Investițiile la noi sunt încă departe de ceea ce ne dorim, ca urmare productivitatea muncii și ritmul de creștere economică au resurse de creștere.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Ne tot mirăm că ne ocolesc investitorii, că mereu sunt preferați alții, iar unii chiar s-au săturat și au plecat (de exemplu Shell). Dar temele nu ni le facem niciodată la timp. De fapt, nu ni le facem!

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Ce infrastructura oferim lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">? Una care induce costuri oricărei firme și care nu permite atingerea unui nivel corespunzător al productivității muncii. Drumurile ne distrug nu doar nervii, ci și economia: timpi morți și bani pe benzină pierduți din pricina ambuteiajelor, cheltuieli mari de întreținere a autovehiculelor din cauza calității drumurilor. România, cu doar 200 km de autostradă, ocupă la acest capitol ultimul loc, țări cu care ne-am obișnuit a ne compara precum Ungaria și Bulgaria au 350 și respectiv 300 km. Problema traficului în București și în marile orașe este tratată pasiv, cu resemnare, deși situația se înrăutățește practic văzând cu ochii.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Mai rău este că problemele sunt similare indiferent de care parte a infrastructurii vorbim.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Rezolvarea problemelor de infrastructură în România nu se poate face peste noapte, este evident că vor trece decenii până când vom avea o rețea bine pusă la punct de drumuri naționale. Lucrurile trebuie însă să le mișcăm întâi noi - pentru că înainte de toate este interesul nostru! - abia apoi putem să pretindem mult-așteptatele infuzii de capital.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Astăzi în aproape în fiecare localitate din România se construiește intensiv, de la case particulare până la hale și clădiri de birouri. Aceasta realitate din ultimii 5-7 ani a condus la dezvoltarea ramurilor economiei pe verticală și orizontală inclusiv prin investiții în noi capacități de producție. Putem asista la o angrenare de aceeași amploare și în cazul în care vom construi mai multe autostrăzi, șosele de centură sau prin dezvoltarea rețelei de metrou.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Având în vedere că infrastructura are o situație acceptabilă doar din punct de vedere al comunicațiilor, unde domeniul privat este predominant, trebuie să ne gândim serios la extinderea soluției.

style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 12.0pt"> style="mso-tab-count: 1">         Nu întâmplător am pornit de la raportul Băncii Mondiale privind creșterea economică și am ajuns la infrastructură. Pericolul supraîncălzirii economiei există, dar cu atenție poate fi îndepărtat. O infrastructură modernă nu reprezintă o soluție intrinsecă, ci oferă cadrul necesar rezolvării ecuațiilor macroeconomice.

style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: ''; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: ''; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-language: AR-SA"> style="mso-tab-count: 1">         Mă simt nevoit să reamintesc o chestiune simplă: rapoartele de acest tip, indiferent că sunt elaborate de Banca Mondială, de Moody lang=EN-US style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: ''; mso-ansi-language: EN-US; mso-fareast-font-family: ''; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-language: AR-SA">'s style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: ''; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: ''; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-language: AR-SA"> sau de Consiliul Europei, au rolul de a confirma evaluări și previziuni, de a atenționa. Soarta a fost și rămâne în mâinile noastre.
Publicat în : Economie  de la numărul 48

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: