Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Este posibilă democrația în lumea arabă ?

Anton CARAGEA

style="FONT-SIZE: 14pt">Intervenția SUA în Afganistan și Irak precum și popularizarea modelului marelui Orient Mijlocdiu a pus pe tapet o întrebare extrem de delicată pentru diplomați și militari deopotrivă.



style="FONT-SIZE: 14pt">Este capabilă lumea islamică de absorbția modelului democratic occidental?

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Statele construite după înfrângerea talibanilor și a lui Saddam Hussein în Irak și Afganistan deși au trecut câteva probe de foc și au acum o constituție și experiența unor alegeri libere nu sunt însă exemple prea atractive.

style="FONT-SIZE: 14pt">Ambele guverne nu se mențin decât cu greu și cu sprijinul armatelor occidentale și se confruntă cu o insurgență prelungită, cu sute de mii de victime și cu o atmosferă de război civil ce face imposibilă orice viață normală pentru cetățenii celor două state. Așa că aceste două exemple sunt menite să ofere mai mult scepticism decât admirație pentru modul de implementare a democrației în lumea arabă gândit de Statele Unite.

style="FONT-SIZE: 14pt">La o privire însă mai atentă lumea arabă ne apare a fi capabilă , chiar mai mult decât am crede pentru experimentuldemocratic.

style="FONT-SIZE: 14pt">Astfel eșecurile din Afganistan și Irak sunt datorate în primul rând folosirii forței în impunerea lor și existenței în aceste țări a unor trupe de ocupație , ce dau naștere în mod natural unor mișcări de rezistență.

style="FONT-SIZE: 14pt">În schimb lumea arabă ne oferă de peste 37 de ani un exemplu de democrație consolidată și fucțională, în permanentă dezvoltare: emiratul Qatarului.

style="FONT-SIZE: 14pt">Primul element al acestui experiment democratic, tipic arab, îl reprezintă implementarea unui sistem constituțional.

style="FONT-SIZE: 14pt">Prima Constituție a fost adoptată încă din 1970 , înainte de obținerea independenței,oferind garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor,un sistem electoral și de consultare bazat pe referendum, echilibrul puterilor și independența principalelor puteri în stat.

style="FONT-SIZE: 14pt">Deja încă din 1972 se pune baza democrației participative qatareze, în care se reface Constituția din 1970 și se oferă o lăgire a cadrului democratic , pentru ca în2003 un nou proiect de Constituție, pus în aplicare din 8 iunie 2005 să transforme Qatarul în, probabil, cea mai avansată democrație a regiunii.

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Consultarea populației.

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Modelul de bază al democrației qatareze este participarea largă populară la toate consultările și pregătirile principalelor documente de interes național, astfel de exemplu Constituția din 2003 a fost dezbătută și votată de 96,6% din participanții la consultare.

style="FONT-SIZE: 14pt">Modelul consultativa fost lărgit și la nivel local, un proces de descentralizare și de consultare locală a făcut din Qatar o țară eficientă și cu un minim de birocrație, totodată Qatarul a rezolvat drastic și problema participării femeilor la viața politică, permițându-le acestora să voteze și să candideze în forurile de conducere.

style="FONT-SIZE: 14pt">Tot acest model nu ar fi fost posibil fără existența unei personalități care să impulsioneze impunerea democrației și să ofere un echilibru, garantând că prin prestigiul personal, echitatea și buna împărțire a resurselor, Șeicul Hamad bin Khalifa Al Thani și-a asumat încă din 1995 conducerea acestui proces dificil și care fără influența sa nu ar fi putut fi dus la bun sfârșit.

style="FONT-SIZE: 14pt">În plus din 2003 ca o garanție a stabilității modelului qatarez și al efortului familiei domnoitoare de a moderniza statul, emirul și-a ales deja succesorul în persoana Seicului Tamin Bin Hamad Al Thani, ceea ce a permis ca procesul democratic din Qatar să nu depindă doar de o perosaoană ci să fieun efort al unei dinastii.

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Concluzii.

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Modelul qatarez oferă o serie de soluții pentru o democrație tipic arabă:

style="FONT-SIZE: 14pt"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 14pt">procesul trebuie să fie întotdeauna un efort intern , construit de societate pentru modernizarea ei, niciodată impus militar , din afară.

style="FONT-SIZE: 14pt"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 14pt">Democratizarea trebuie să țină cont de specificul istoric al zonei , trebuie să fie un model participativ bazat pe consultare, pe referendum și pe respectarea normelor socialeale islamului.

style="FONT-SIZE: 14pt"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 14pt">Efortul de democratizare trebuie preluat de o personalitate eficientă, cu prestigiu, recunoscută drept lider în țara respectivă.

style="FONT-SIZE: 14pt"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 14pt">Procesul democratic trebuie garantat ca dezvoltare pe o perioadă de generații, fiind indicat a fi preluat de către o monarhie sau o familie acceptată ca lider de întreaga societate.

style="FONT-SIZE: 14pt"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 14pt">Integrarea femeilor în viața politică se face clar, definitiv și fără a atenta la modelele morale, politica fiind separată de religie.

style="FONT-SIZE: 14pt"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         style="FONT-SIZE: 14pt">Poate cel mai important învățământ al modelului qatarez este că Emiratul a păstrat legea islamică-sharia- dar a oferit posibilitatea unui model democratic, politic, complet separat ce funcționează pe seama unui singur principiu: libertate pentru toți.

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Diplomația internațională a Qatarului.

style="FONT-SIZE: 14pt"> 

style="FONT-SIZE: 14pt">Qatarul are un rol de jucat în lumea actuală mult mai important decât suprafața sa i-ar permite, este vorba de un rol al ideilor, modelul qatarez combinat cu politica de găzduire în Emirat a principalelor conferințe ce dezbat marile teme ale politicii și dezvoltării economice mondiale permite Qatarului să devină un loc de schimb al ideilor, de întâlnire a marilor personalități, și răspândire a lor în zonă, face ca diplomația internațională a Qatarului să fie nu doar vizibilă dar și extrem de eficientă.

style="FONT-SIZE: 14pt">În plus găzduirea de către Qatar a celui mai influent post de televiziune din lumea arabă: Al Jazeera, oferă Qatarului posibilitatea de a influența masele arabe în aceeași măsură ca și liderii și de a face ca modelul qatarez să fie aceeptat din ce în ce mai mult. Este astfel posibil ca să vedem în viitor Qatarul reușind unde au eșuat marile puteri cu forța lor militară și economică. Se demonstrează astfel că un stat mic -Qatarul- poate avea o influență covârșitoare, dacă precum Atena sau Sparta odinioară, a știut să parieze pe lucrurile ce înving întotdeauna în final: cultura, educația și informația.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 48

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: