Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Anatomia unui proiect: Roșia Montană

Andreea VASS

Ce se întâmplă cu Roșia Montană? Confruntați cu o întrebare atât de provocatoare, care privește direct parteneriatul dintre economie comunitate cultură și putem avea trei reacții. Prima este pur și simplu cea a struțului băgat cu capul în nisip, adică de neglijare. A doua ține de credința că lucrurile se vor rezolva de la sine. Ne dizolvăm în Uniunea Europeană și problemele se vor dilua ele cumva. Poate că la Bruxelles sau poate în altă parte se va găsi o soluție, poate o directivă sau alta va amputa evoluția proiectului. A treia presupune rezolvarea crizei în interiorul sistemului nostru politic și economic, în parametrii reali.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> Cert este că amânările și tergiversările au amplificat și continuă să amplifice factorii de risc asociați proiectului, atât din perspectiva actorului economic, cât și a comunității locale.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Să nu uităm însă un lucru, și anume că inclusiv demararea unei inițiative de amploarea proiectului de exploatare a rezervelor de aur și argint din Munții Apuseni fără toate acordurile și avizele conforme poate fi justificată doar prin toleranța, cumpărată sub forme mai mult sau mai puțin mascate, a autorităților locale și centrale. Acestora din urmă le revenea responsabilitatea de a evalua, aproba și supraveghea impactul realizării proiectului. Abia la mijlocul anului curent, lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'TimesNewRomanPSMT','serif'; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-family: TimesNewRomanPSMT">un Consiliu interministerial de analiză tehnică urmează să-i hotărască soarta. Urmările sunt greu de gestionat și lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> oricât de puține resurse am avea, trebuie să folosim toate mijloacele pentru a identifica o soluție viabilă dezvoltării regiunii pe termen lung, fără a sub- sau supraestima niciuna dintre cele patru elemente anatomice enunțate mai sus.

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Patrulaterul aurifer în derivă și secretomanie

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">La Roșia Montană, extragerea zăcămintelor de aur are o lungă tradiție. În ultimii 6 ani, circa 800 dintre mineri au fost totuși disponibilizați, iar în octombrie 2006 a fost închisă exploatarea gestionată de filiala Roșiamin a Companiei Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest Deva SA. Actualele evoluții urmăresc direcțiile propuse de lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'TimesNewRomanPSMT','serif'; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-family: TimesNewRomanPSMT">" lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'TimesNewRomanPS-ItalicMT','serif'; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-family: TimesNewRomanPS-ItalicMT">Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'TimesNewRomanPSMT','serif'; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-family: TimesNewRomanPSMT">" lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Aceste demersuri de eficientizare a minelor românești au fost însă precedate de o succesiune vastă de subvenționări de exploatare și prelucrare a minereului auro-argentifer, dar și de o scurtă listă secretă de licențe, concesionări și permise miniere aferente zonei Roșia Montană. Concret, totul a început î style="COLOR: black">n iunie 1997, când ministrul industriei și style="COLOR: black">comerțului, Călin Popescu Tăriceanu, comunica Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) acordul său pentru formarea companiei SC Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC) prin style="COLOR: black"> asocierea companiei Gabriel Resources (80% din acțiuni), style="COLOR: black">Regia Autonomă a Cuprului (RAC) Deva (19,3%) și un grup de acționari români minoritari (0,7%). Același ANRM acordă în 1999 licența de concesiune style="COLOR: black">și exploatare a minereurilor din perimetrul Roșiei Montane titularului RAC DEVA și RMGC ca afiliat. În interval de un an, licența este transferată de la RAC DEVA, devenită între timp Minvest Deva SA, către RMGC, în octombrie 2000. Fundația Soros a solicitat deschiderea acestei cutii negre: atât licența de exploatare a minereului acordată Minvest Deva și ulterior transferată RMGC, cât și contractul prin care aceasta a fost transferată, împreună cu toată documentația tehnică aferentă, drepturile și obligațiile părților, dintre care una reprezintă statul român, trebuie să iasă de sub incidența "informațiilor clasificate, exceptate de la accesul liber al cetățenilor".

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; COLOR: black; mso-ansi-language: AF"> lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; COLOR: black; mso-ansi-language: AF">Nimic mai clar, dar nu se întâmplă nimic în acest sens. lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">RMGC așteaptă momentan aprobarea Studiului de Impact asupra Mediului și eliberarea permisului de mediu pentru exploatare în vara anului 2007. Va urma apoi obținerea altor permise necesare proiectului, până la cele de construcție - prefigurate pentru toamna anului 2007, ținta RMGC fiind de a produce primul lingou de aur în toamna anului 2009. Dificultățile exploatării ulterioare a 20 de tone anual, din cele peste 314 tone de rezerve de aur și peste 1480 tone de argint, în Roșia Montană continuă însă și cu blocajele în achiziționarea drepturilor de acces pe proprietatea localnicilor, dar nu numai.

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Impactul economico-social

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Proiectul afectează 38% din suprafața comunei Roșia Montană și aproximativ 1800 de persoane, care trebuie strămutate. 740 style="mso-bidi-font-weight: bold">de case, câteva școli și biserici cu cimitirele lor se cer dărâmate. Operațiunea a stârnit, în mod evident, o puternică reacție negativă din partea a numeroși localnici, chiar dacă un număr însemnat au acceptat ofertele atrăgătoare de compensare financiară din partea firmei.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Într-o zonă cu un șomaj de circa 70%, RMGC estima în mai 2007 că va crea 1.200 de locuri de muncă pe perioada construcției minei, încă 600 de noi locuri de muncă implicate direct în faza operațională și că va genera indirect alte 6.000 de locuri de muncă, colaterale proiectului de exploatare auriferă (conform declarațiilor reprezentanților RMGC, mai 2007). Salariile promise vor echivala de circa 4,7 ori salariul mediu pe economie raportat la numărul de angajați. Suprapus însă angajării reprezentanților din consiliile locale, ale soțiilor și rudelor acestora, fără de care demararea proiectului ar fi fost imposibilă la nivel local, acest argument este parcă destul de greu digerabil.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Pe fond, infuzia totală de investiții în regiune se va ridica la 2,5 miliarde USD pe perioada funcționării minei până în 2022, când resursele vor fi fost epuizate. Înseamnă că la sfârșitul perioadei de exploatare a zăcământului, zona ar rămâne din nou fără locuri de muncă, cu un număr mare de șomeri, importați parțial din delocalizare în regiunea respectivă (Roșia Montană având în prezent circa 2000 de locuitori) și cu un mediu grav afectat.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Acum să tragem linie: profiturile potențiale ale RMGC prin valorificarea acestor rezerve se ridică la cel aproximativ 4 miliarde USD pentru următorii 15 ani, dacă luăm în calcul veniturile preconizate de dinamica prețului de piață al unciei de aur și argint (aproape 8 miliarde USD încasări) și scădem totalul costurilor operaționale, de capital și altor costuri aferente. Pentru următorii cinci ani, de exemplu, costurile operaționale estimate pentru o uncie de aur (31,10 grame) vor fi de 181 USD, iar costurile totale de capital, inclusiv dobânzile, costurile de finanțare și cele corporatiste se vor ridica la circa 750 milioane USD.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Proiectul fiind realizat într-o zonă defavorizată, firma RMGC a beneficiat de scutiri de impozite pe o perioadă de 10 ani și reduceri la taxele vamale (1997 - 2007). Chiar și în condițiile actuale, veniturile potențiale încasate la bugetul de stat, rezultate din impozitul pe profit și redevențele de exploatare (în valoare de 2% din profit), ar genera o sumă de circa 700 milioane USD pentru Statul Român, până în 2022. RMGC devine însă unul dintre principalii 5 contributori la bugetul de stat într-o regiune, unde PIB pe locuitor produs zilnic este în momentul actual de doar 2 USD. Relevanța colectării veniturilor la buget se va potența prin impozitele încasate pe salariile lucrătorilor.

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Controverse istorico-arheologice

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Reversul medaliei este înfățișat de regizorul Tibor Kocsis în filmul său "New Eldorado". Sub blestemul aurului, patru munți sunt pe punctual de a dispare de pe fața pământului, aproximativ 800 de hectare vor fi acoperite cu deșeuri contaminate cu cianuri, urmând a se construi un dig care să oprească poluarea zonei. O ploaie foarte puternică poate genera însă o catastrofă în regiune, imposibil de prevenit. Satul Roșia Montană, cu casele, arhitectura și cultura sa vechi de secole - de fapt prima localitate atestată documentar în România -, riscă să dispară.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Numeroși arheologi români și francezi au relevat valoarea inestimabilă și interesul științific uriaș al vestigiilor arheologice, cu caracter de unicat în Europa. Intensificarea cercetărilor în zona afectată de proiect este urmarea firească a obligațiilor legale, finanțate chiar de firma RMGC, pentru obținerea "descărcării arheologice". Conservarea moștenirii culturale a zonei a fost sprijinită într-adevăr, adeseori, și pe spezele firmei RMGC. Insuficiența acestor resurse private este însă inevitabilă, fiind dublată de apariția unei serii de alte nereguli.

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Mai întâi lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">, parțialitatea cercetărilor, restrânsă doar la 4 hectare, trebuie extinsă la toată suprafața vizată de proeict, adică la cel putin 100 hectare. Cine va suporta aceste costuri sau cine va răspunde de inconștiența excavărilor în zonele de interes istorico-arheologice neverificate încă?

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">În al doilea rând lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">, apare stranie neexercitarea dreptului de preemțiune de către Statul Român, prin intermediul Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv al Consiliului Județean Alba și al Primăriei Roșia Montană în procesul de vânzare a 14 imobile, monumente istorice de secol XVIII-XIX, înstrăinate în ultimii 5 ani în zonă.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">În al treilea rând lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">, scopul evaluării corecte și pertinente a impactului de mediu este grav periclitat. Înșiși autorii Planului de Management al Patrimoniului Cultural privind Centrul Istoric al localității Roșia Montană au reclamat, încă din septembrie 2006, faptul că documentația lor a fost inclusă doar parțial în Raportul depus de RMGC la Ministerul Mediului.

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">În al patrulea rând lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">, exploatarea zăcământului de aur ar duce la distrugerea iremediabilă a sitului arheologic, ceea ce ar fi o pierdere de nerecuperat și ar anula posibilitatea constituirii în viitor a unei zone de turism cultural ca soluție economică durabilă, aducătoare de venituri populației în zonă pe termen lung. Distrugerea unor vestigii arheologice de asemenea valoare ar fi o crimă culturală, după cum estima academicianul Haiduc.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Compatibilitatea cu legislația, principiile și normele UE

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Un studiu întocmit de experți juriști de la Institutul de Drept European al Universității de Drept din Viena reclamă faptul că proiectul contrazice nu numai legislația de mediu a Uniunii Europene, ci și principiile de bază și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Dacă în prima situație opinia lor este infirmată de către noile demersuri ale coordonatorilor proiectului minier Roșia Montană, ultimul aspect rămâne încă sub semnul întrebării.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Restricțiile de mediu. lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Operațiunea de la Roșia Montană se dorește a fi primul proiect acceptat în condițiile legislative europene mult mai dure. Astfel, proiectul devine model-pilot pentru piața europeană, conformându-se din prima zi de operare solicitării de a nu depăși style="mso-bidi-font-style: italic">10 ppm (părți pe milion) a "concentrației de cianuri disociabile în mediu slab acid la punctul de descărcare a sterilului de la stația de procesare în iaz". style="mso-bidi-font-style: italic">Astfel, se conformează cu circa 10 ani mai devreme Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și modificarea Directivei 2004/35/CE. Transpunerea și notificarea de către statele membre style="mso-bidi-font-style: italic">a termenelor mult mai rigide impuse de acest nou cadru comunitar, deci implicit și de România, este obligatorie până la 30 aprilie 2008. Prevederile de la art 13. Prevenirea deteriorării stării apelor, poluării apelor și solului, alineatul 6, acordă însă perioade de tranziție operatorilor minieri, impunând standarde de concentrație a cianurii de: style="mso-bidi-font-style: italic">

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'Courier New'; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: 'Courier New'; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">o style="FONT: 7pt ''">   lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-style: italic">50 ppm începând cu 1 mai 2008,

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'Courier New'; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: 'Courier New'; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">o style="FONT: 7pt ''">   lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-style: italic">25 ppm începând cu 1 mai 2013,

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'Courier New'; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: 'Courier New'; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">o style="FONT: 7pt ''">   lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-style: italic">10 ppm abia începând cu 1 mai 2018,

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'Courier New'; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: 'Courier New'; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">o style="FONT: 7pt ''">   lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-style: italic">10 ppm la instalațiile de deșeuri care au primit autorizație dupa 1 mai 2008.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: Wingdings; mso-ansi-language: AF; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">§ style="FONT: 7pt ''">  lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-style: italic">Încălcarea drepturilor omului. lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului pedepsește măsurile de strămutare forțată și relocare impuse de autoritățile române locuitorilor zonei miniere care refuză să-și cedeze proprietățile. România este obligată să respecte această Convenție. În caz contrar, Statul Roman, și nu firma RMGC, va fi parte a unor procese la Strasbourg, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Tot Statul Roman este cel care va trebui să suporte consecințele unor sentințe nefavorabile dacă drepturile fundamentale ale persoanelor strămutate au fost grav lezate. style="mso-bidi-font-style: italic">

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Spectacolul toxic al cianurii

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">În documentele de evaluare a celor mai bune tehnici posibile (BAT) pentru managementul iazurilor de decantare a sedimentelor și a sterilului, se menționează clar că utilizarea cianurilor este metoda cea mai larg răspândită în extracția aurului în Uniunea Europeană. Cu ajutorul cianurii, 99% din cantitatea de aur poate fi extrasă din rocile care conțin acest metal, garantând rentabilitatea economică a proiectului.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">În practica de extracție însă, tehnologia de preparare a aurului și argintului prin cianurare se utilizează de aproximativ 30 ani, la scară mare, ca agent de obținere a aurului și argintului în peste 400 de mine în lume.Turcia, Suedia, Finlanda, Spania, Franța, Italia și România (la Baia Mare, Roșia Montană și Baița Bihor) permit utilizarea cianurii în minerit, dar țări precum Germania, Cehia și Slovacia au interzis această metodă, iar lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'TimesNewRomanPSMT','serif'; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-family: TimesNewRomanPSMT">Bulgaria și Armenia nu au aprobat proiecte de acest tip lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">. Cianura este foarte toxică atât pentru oameni, cât și pentru animale. lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; FONT-FAMILY: 'TimesNewRomanPSMT','serif'; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-family: TimesNewRomanPSMT">

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Cum se procedează pe fond și care sunt riscurile expunerii la cianură? lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> Minereurile sunt tratate cu o soluție de cianură în bazine uriașe. După ce aurul este extras, soluția contaminată nu numai cu cianură, ci și cu o cantitate mare de metale grele este depozitată în iazuri de steril mari. Aceste reziduuri rezultate în urma activităților de extragere a aurului reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății oamenilor și a mediului. Cianura poate ajunge în organism prin căile respiratorii, prin piele sau prin înghițire. Prin urmare, orice contact cu apă sau aer contaminate este extrem de periculos. Dacă otrava este inspirată, atunci căile respiratorii sunt arse. Primele semne alarmante sunt anxietatea, durerea de cap, amețelile și hiperventilarea. Atunci când dozele sunt mai mari, respirația veziculară se blochează în scurt timp, presiunea sanguină descrește, ritmul cardiac scade sub 60 de bătăi pe minut, iar persoana otrăvită ajunge în comă sau se zbate în convulsii. Moartea prin sufocare are loc în câteva minute. Doza mortală pentru om este de 1 mg CN‾/kg greutate corporală și de doar 0,03 mg CN‾/l apă pentru peștii sensibili, alții putând tolera până la 0,2 mg/l. La concentrații de peste 3 mg CN‾/l, un râu este mort. De exemplu, cantitatea de cianură (120 t) care a ajuns în mediu atunci când a avut loc accidentul de la uzina de procesare a aurului din Baia Mare ar fi fost suficientă să omoare aproximativ 1 miliard de oameni. În câteva zile, fauna de pe 700 de kilometri ai cursului râurilor din România și Ungaria a  fost distrusă în totalitate. Accidente majore similare, circa 30 numai după 1990, au avut loc și în alte țări unde se aplică procedeul: în SUA (1993 și 1998), Guyana (1995), Australia (1995), Filipine (1999), cu mențiunea însă că zonele respective erau mai puțin populate și efectele mai puțin dramatice.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Proiectul Roșia Montană pare că se va conforma mult mai rapid cu standardele europene în vigoare de gestionare a deșeurilor din extracția minereurilor cu ajutorul cianurii. Totodată, RMGC a adoptat Codul pentru fabricarea, transportul și folosirea cianurii in productia aurului administrat de către Institutul Internațional de Management al Cianurii. Acest cod supune automat compania unui audit din partea unui comitet independent, pentru certificarea respectării cerințelor impuse. Proiectul RMGC nu menționează încă o asemenea certificare, dar afirmă că este semnatară a acestui Cod. Totodată, începând cu anul 2006, Gabriel Roșia Montană se conformează codului OECD de conduită a companiilor multinaționale și standardelor ONU de siguranță pentru gestiunea deșeurilor cianurate.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Accidentele rămân totuși inerente. Statisticile ne arată că 72% dintre ele s-au datorat defecțiunilor de la baraje, 14% spargerilor de conducte și 14% au fost accidente de transport. Nimeni nu poate garanta că ele nu se vor repeta, iar în aceste condiții pedepsirea vinovaților nu mai servește la nimic. Nici argumentul că Guvernul român, la rândul său, nu a reușit până acum să găsească resursele necesare pentru reabilitarea mediului în celelalte circa 500 de mine închise în România în ultimii 15 ani, conform estimărilor Băncii Mondiale, nu ne ajută.

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 
Soluția: Guvern sau Rasputin?

<% lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Se pare că Rasputin nu a murit din cauza dozei de cianură puse din ordinul prințului Iusupov în prăjiturile care i-au fost servite fiindcă aceste prăjituri erau pudrate cu zahăr, deci conțineau glucoză, care în reacția cu cianura de potasiu dă un compus mai puțin otrăvitor. Apoi, se spune că siberianul lua sare înainte de fiecare masă, lucru care îi imuniza oarecum organismul. În plus, doctorul îi dădea adesea să înghită, profilactic, mici cantități din diferite otrăvuri.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF">Cum nu cred că dorim să ne expunem "tratamentului Rasputin", soluția rămâne tot style="mso-bidi-font-weight: bold">stricta monitorizare a cianurilor de către factorii responsabili sau chiar interdicția de a folosi tehnologia de cianurare în industria minieră. Avem cel puțin încă două argumente în acest ultim sens.

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-weight: bold">Banca Națională a României deținea 3,37 milioane uncii rezerve în aur, la sfârșitul lunii aprilie 2007, adică echivalentula o treime din rezervele totale de aur ale Roșiei Montane, respectiv echivalentul a 1,67 miliarde Euro. Mai mult decât atât, rezervele băncilor centrale și instituțiile financiare internaționale stochează în total peste 34.000 tone aur, o pătrime din totalul aurului extras vreodată în minele lumii. Aceste rezerve au devenit însă un anacronism. Bănci centrale precum cele din Olanda, Elveția, Marea Britanie sau Australia au început deja să vândă părți semnificative din ele. Pe scurt, cele 34.000 tone de aur ar putea satisface cererea mondială pentru următorii 8 ani (85% destinată bijuteriilor și 12% industriei). Cred că merită să reiterăm întrebarea: chiar avem nevoie de această producție de aur?

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-weight: bold">Apoi, Agenția Americană de Protecție a Mediului propune metode alternative de extracție și prelucrare a aurului și argintului, cu costuri comparabile sau chiar mai mici decât cele implicate prin cianurare, dar de până la 200 de ori mai puțin toxice. Cercetările preliminare nu sunt încă atestate de documente oficiale, însă e foarte probabil să asistăm curând la apariția acestor noi tehnologii pe scară largă.

lang=AF style="FONT-SIZE: 8pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-weight: bold"> 

lang=AF style="FONT-SIZE: 14pt; mso-ansi-language: AF; mso-bidi-font-weight: bold">Sunt perfect conștientă de faptul că o prezentare ca aceasta ar trebui, în definitiv, să fie cât mai neutră. Strădaniile au fost pe măsură, dar mărturisesc că găsesc dificilă o astfel de atitudine după survolul argumentelor pro și contra. Nu pot însă învinui pe nimeni altcineva de starea de fapt, decât slab funcționalele instituții ale statului care au permis demararea unui astfel de proiect, corupția care a tapat evoluția sa, surclasând bunele intenții ale investitorului. Eventualele soluții trebuie să țină cont acum și de evoluția ultimilor zece ani, în aceeași notă de obiectivitate.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 48

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: