Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

CDR 3.0 vs. PLD 2.0

Cristian BANU

Propunerea făcută de Traian Băsescu liberalilor de a-l da jos pe Tăriceanu și a rămâne la guvernare nu este altceva decât o confirmare a eșecului PLD-ului și a lipsei de soluții a lui Traian Băsescu. Președintele știe că trebuie să facă ceva cât mai repede fiindcă electoratul său se plictisește și-și poate găsi un alt debușeu al frustrărilor, iar P(L)D nu doar că nu-l ajută, ci îi și creează probleme de imagine serioase. În vremea asta, PNL se pregătește de relansarea Convenției Democrate, acum la versiune 3.0.



PLD 2.0

 

Problema lui Traian Băsescu este însă cine în afară de traseiștii politici mai are încredere în el? Practic, oferta lui Traian Băsescu înseamnă dispariția PNL-ului ca partid politic și am serioase dubii că vreun lider liberal este dispus să-și asume așa ceva, mai ales în condițiile în care poziția PNL este în momentul de față foarte solidă. PD-ul nu-l poate da jos pe Tăriceanu, PSD-ul nu are nici un interes, deși Geoană tot vorbește de o a doua moțiune de cenzură, un act totuși ilogic fiindcă nu înțeleg de ce trebuie introduse două moțiuni una după cealaltă la interval de nici o lună, fiindcă asta ar însemna să ajungă la mâna lui Traian Băsescu și să dispară el însuși de pe scena politică. Dacă PSD-ul ar fi decis cu adevărat să demită guvernul Tăriceanu, o poate face bine-mersi votând moțiunea PD.

Că Tăriceanu nu își simte deloc poziția amenințată o arată și negocierile cu PSD-ul, sau mai corect ar fi spus absența acestor negocieri. Nu mi se pare deloc o atitudine de om care se agață de scaun.

Nu ar fi deloc exclus ca această propunere „indecentă” să aibă darul doar de a distrage atenția de la impotența P(L)D și de la discuțiile din ultimele zile referitoare la colecția de traseiști politici achiziționați de partidul prezidențial. Este o formă de a vinde pielea ursului din pădure în condițiile în care moțiunea PD nu are șanse să treacă, iar pentru moment este neclar ce avantaje ar avea PSD-ul dacă ar introduce una.

Că avem de a face cu o fumigenă o constituie și faptul că propunerea este nerealistă deoarece:

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Un astfel de guvern ar avea o susținere parlamentară de cca 35%; ce îmi este 22%, ce mi-e 35%? A, desigur, diferența ar fi reintrarea PD-ului la guvernare!

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         După cât s-au certat în ultimele luni apropierea dintre PNL și PD ar fi de râsul curcilor;

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Soluția presupune ca premierul să-și dea demisia de bună voie, fiindcă nu cred că vreun grup de puciști din PNL s-ar arunca la un puci în partid după modelul Stolojan, mai ales când acesta are serioase dificultăți cu pragul electoral;

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Soluția depinde ca și guvernul Tăriceanu II de bunăvoința PSD.

Propunerea lui Traian Băsescu, prin excluderea din ecuație a PSD-ului are darul de a transfera bătălia dintre PD și PSD– cum a fost în campania electorală pentru referendum (când PNL a fost practic ignorat, după cum și el la rândul său l-a ignorat pe Băsescu) – spre o bătălie între PNL și PD. Este posibil ca Traian Băsescu să fi simțit că PSD-ul nu mai sperie pe nimeni în haosul în care se află, la fel după cum și Ion Iliescu nu este un bau-bau prea interesant și că trebuie să ofere electoratului său ceva mai suculent. Recunoașterea lui Tăriceanu și a PNL ca adversar politic principal are, în schimb, și darul de a crește „acțiunile” acestora, mai ales că în „negocierile” cu PSD-ul s-a descurcat foarte bine și nici măcar propagandiștii Cotrocenilor nu mai cred că PSD-ul sprijină guvernul Tăriceanu în baza unor înțelegeri oculte și nu pur și simplu din frică de alegeri...

 

CDR 3.0

 

Ca o replică la Polul de dreapta anunțat de Stolojan, PNL-ul pregătește versiunea a treia a Convenției Democrate prin proiectul de colaborare cu PNȚCD și fuziune cu AP. Ca orice vine de la PNL, și această inițiativă a fost criticată de mass-media aproape in corpore, ceea ce mă face să cred că de data aceasta liberalii sunt pe drumul cel bun. Să vedem plusurile și minusurile acestui demers:

 

Plusuri

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         PNL își reafirmă identitatea de dreapta, legitimitate contestată vehement de PLD și PD, care propun la rândul lor un pol de dreapta „autentic”. Contestarea adversarilor vizează însă exclusiv „colaborarea cu PSD”, colaborare însă din ce în ce mai greu de susținut, atâta vreme cât se dovedește că PSD-ul a sprijinit guvernul Tăriceanu II mai ales din teama de anticipate, practic el nealegându-se cu nimic. În plus, PNȚCD și AP reprezintă formațiuni de dreapta incontestabile, în vreme ce PNG și Ioan Talpeș sunt evident orice altceva.

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Se delegitimează identitatea de dreapta a P(L)D, lucru oricum nu foarte greu, atâta vreme cât PD-ul și-a păstrat în linii mari discursul de stânga și plecarea din Internaționala Socialistă s-a făcut cam intempestiv. În plus, contraponderea CDR 3.0 poate duce la o imagine de „New FSN” pentru Băsescu & Stolojan. În cel mai bun caz, P(L)D va fi împins spre centru, dacă nu chiar la stânga, acolo unde se ițește un hău în urma acțiunilor haotice ale PSD-ului din ultima vreme.

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Prin aducerea în prim-planul politicii a PNȚCD, acesta este scos din conul de umbră și din blocada media la care a fost supus (practic, PNȚCD nu mai apărea decât la OTV, unde Miluț își plătea aparițiile lunare, după bunul obicei al casei – sau mai bine spus al garsonierei). Una dintre cauzele dispariției cvasi-totale a PNȚCD de pe scena politică o reprezintă și acest blocaj mediatic alături de un vot pragmatic dat altor formațiuni de dreapta cu mai multe șanse de a intra în Parlament. Desigur, țărăniștii nu au avut nici în vremurile lor cele mai bune mai mult de 6%, astfel încât aportul lor electoral nu este de așteptat a fi foarte mare, însă este posibil ca sinergia creată de o forță politică de dreapta autentică să atragă electoratul de dreapta de la P(L)D.

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Poziția internațională a PNȚCD, membru al internaționalei populare încă din 1987 este încă un element important, în condițiile în care în urma aderării mult din politica internă românească se face la Bruxelles. O „pilă” la Frattini, de exemplu, poate ajuta guvernul Tăriceanu, în condițiile în care popularii nu par foarte încântați de asocierea cu Băsescu devreme cu nu s-au grăbit să sprijine pe față PD-ul așa cum a făcut-o Internaționala Socialistă la vremea ei cu PSD-ul și cum au făcut-o și acum la referndum, la fel ca și liberalii europeni.

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         În momentul de față, PNL are o poziție ideală, pe care se pare că și-o speculează inteligent. Au reușit cred eu, să se delimiteze clar de PSD și să arunce pisica în curtea democraților, care nu îl pot da jos pe Tăriceanu decât colaborând cu PSD-ul (ceea ce echivalează, practic, cu ce au făcut liberalii, care s-au aliat cu PSD-ul pentru a-l elimina pe Traian Băsescu).

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Această alianță are potențialul de a da un prezidențiabil care să concureze cu adevărat cu Traian Băsescu, și aici nu mă refer la Emil Constantinescu, ci la Ciuhandu, care a avut o prestație excelentă la alegerile din 2004.

 

Minusuri:

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         CDR a fost un eșec, ca de altfel toate alianțele politice de dreapta, și pentru multă lume CDR are o imagine negativă, deși, privind retrospectiv, guvernarea lor nu a fost chiar atât de rea; de asemenea, și Emil Constantinescu are mai degrabă o imagine negativă.

style="mso-fareast-font-family: Georgia; mso-bidi-font-family: Georgia"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">         Bariera ideologică este totuși importantă și poate avea darul de a crea probleme în viitor. Una dintre cauzele eșecului Alianței DA a fost incapacitatea de a manageriza succesul, în principal datorită faptului că ei nu au crezut niciodată că vor ajunge la putere așa că nu au avut un plan de gestionare a acesteia. Ambele partide au poziții solide în rândul internaționalelor din care fac parte, astfel încât nici unul nu are interes să renunțe la asta. Dacă însă cele două vor veni cu un proiect politic concret și coerent care să statuteze clar forma de colaborare între ele, atunci această problemă poate fi rezolvată, mai ales că nici unul dintre partide nu pare să conțină un element destabilizator de talia lui Traian Băsescu.

 

Elementul uitat:

În această strategie, există un element uitat. Minoritatea maghiară. Părerea mea este că această formațiune politică nu mai are șanse de a mai intra în Parlament (decât poate o reprezentare simbolică în cazul votului uninominal), ceea ce reprezintă o pierdere pentru toată lumea. Atât PD-ul, cât și PSD-ul au avut poziții naționaliste mai mult sau mai puțin „soft”, iar electoratul lor este clar împotriva maghiarilor, în vreme ce PNL și PNȚCD au ignorat până acum problema. În condițiile în care Ardealul pare să aparțină electoral PD-ului, noul pol de dreapta nu mai are ce pierde și cred că o preluare a unora dintre liderii politici ai UDMR, cum ar fi Eckstein sau Zsolt Nagy și acordarea unei atenții speciale minorității maghiare poate mobiliza în favoarea lor electoratul maghiar, care în mare parte corespunde profilului electoral PNL-PNȚCD. Asta nu ar afecta sensibil electoratul pe care mizează cele două, în principiu un electorat urban educat, civilizat, care nu marșează la discursul naționalist. Ca să nu mai vorbim că UDMR este, ca și PNȚCD, membră a internaționalei creștin-democrate. În condițiile în care devine evidentă regionalizarea (descentralizarea) politicii, partidul român care va veni primul cu o ofertă politică pentru minoritatea maghiară va avea cel mai mult de câștigat. Dacă la nivel național reprezentarea era pe undeva la 6-7%, la nivel regional ea ajunge în Ardeal și la 80%. Astfel, noua construcție politică și-ar putea asigura o dominație regională (Banatul, prin PNȚCD, Ardealul, prin minoritatea maghiară, Moldova prin PNL, Bucureștiul, prin PNL) care să conducă la un rezultat foarte bun la nivel național.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 48

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: