Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Africa are nevoie de un plan Marshall

Jorg MULLER

Președintele Băncii Mondiale are o listă lungă de priorități, dar una dintre ele va trebui să se refere la condițiile economice grave din Africa sub-saharienă. Dată fiind rata sărăciei extreme din această zonă și faptul că Africa este astăzi mai săracă decât acum 20 de ani, unii lideri au făcut apel la un Plan Marshall pentru Africa.



Planul Marshall inițial a fost mai puțin un program major de ajutorare și mai mult un efort concentrat menit să revitalizeze mediul de afaceri ca motor al creșterii. Un adevărat Plan Marshall pentru Africa- ar putea da startul creșterii și reduce sărăcia, dar doar printr-o altă serie de instituții decât sistemul de ajutor actual.

Planul Marshall avea patru elemente. Primul: o țară- bogată - SUA - acorda granturi guvernelor europene pentru relansarea producției prin împrumuturi către companiile locale, care le rambursau propriilor guverne. Al doilea: fiecare guvern european investea fondurile rambursate în reabilitarea infrastructurii comerciale, pentru a stimula producția, porturile și căile ferate. Al treilea: fiecare guvern european realiza reforme economice care să sprijine sectoarele private locale. Al patrulea: un organism de coordonare regională administra distribuirea fondurilor către țări.

Planurile principale de ajutor extern au puține lucruri în comun cu Planul Marshall inițial. Planurile de ajutor vizează o dezvoltare condusă de guverne, cu accent pe serviciile sociale. Planul Marshall promova dezvoltarea sectorului de afaceri, cu accent pe credite și infrastructură economică. Era ceva ce Africa- nu a primit niciodată pe scară largă - un proiect de sprijinire a mediului de afaceri.

Un adevărat Plan Marshall pentru Africa- s-ar deosebi de sistemul de ajutoare format din guverne și ONG-uri. Planul Marshall inițial își avea propriile instituții: el a creat o Administrație de Cooperare Economică, prin care să se desfășoare întregul program, cu sediul principal în Washington și mici agenții în fiecare țară- europeană. Fiecare țară avea un cont ACE special. Țările beneficiare formau un organism de coordonare regională, Organizația pentru Cooperare Economică Europeană, care a dat naștere atât OECD cât și Uniunii Europene.

Un Plan Marshall African ar trebui să-și aibă propriile instituții, la nivel național, regional și internațional. Echivalentul unui ACE ar colecta și administra fondurile de la donatori. O țară- ar deveni eligibilă prin politici specifice menite să stimuleze dezvoltarea afacerilor. În Planul Marshall inițial, guvernele cheltuiau creditele rambursate pentru proiecte de infrastructură economică aprobate de ACE. Un plan african ar putea face la fel. Dată fiind dimensiunea Africii, ar putea exista ACE regionale, și nu una centrală. Planul Marshall stimula concurența între țări: dacă o țară- nu coopera, o alta era fericită să ia fondurile în locul ei. Un Plan Marshall african ar putea face la fel.

Ceea ce ne aduce la cel de-al doilea element cheie al unui adevărat Plan Marshall pentru Africa-: el trebuie condus de comunitatea de afaceri. Planul Marshall inițial a fost administrat de oameni de afaceri, începând de la directorul său, Paul Hoffman, la producătorul auto Studebaker.

Un Plan Marshall pentru Africa- s-ar concentra exclusiv pe dezvoltarea economică. Africa- are nevoi sociale uriașe, care necesită atenția concentrată a agențiilor specializate: acesta este rolul guvernelor și al ONG-urilor. Însă aceleași agenții de ajutor umanitar au și mici unități care au fost pionierii acordării de sprijin pentru întreprinderile africane. Un Plan Marshall african ar folosi bunele practici ale acestor agenții. De exemplu, există deja programe care perfecționează școlile africane de afaceri, și care ar putea oferi același sprijin pentru sectorul economic oferit în țările bogate din întreaga lume.

Fiind concentrat pe economie, foarte probabil Planul va fi mai puțin popular decât marile scheme de ajutor umanitar . Planul Marshall inițial a pornit de la doar 14 % popularitate în SUA. Însă curentul negativ de opinie a fost oprit de o campanie agresivă de informare realizată de oamenii de afaceri din SUA, în acest caz de Comitetul pentru Dezvoltare Economică. În comparație, oamenii de afaceri au fost în totalitate absenți din dezbaterea din ce în ce mai intensă pe tema sărăciei în Africa-.

În discurs, Marshall a evidențiat foarte clar că problema care trebuia rezolvată prin programul de ajutor era "prăbușirea structurii de afaceri a Europei în timpul războiului". "Scopul. . . nostru ar trebui să fie relansarea unei economii funcționale în lume, care să permită apariția condițiilor politice și sociale în care să poată opera instituții libere. Sunt convins că astfel de asistență nu se poate acorda pe scară redusă și în etape, pe măsură ce apar diverse crize."

Logica Planului Marshall se poate aplica și Africii de azi: un sector economic înfloritor este esențial pentru accelerarea progresului politic și social. Programele de ajutor trebuie să susțină reforma nu să o împiedice. Altfel, Africa este condamnată la sărăcie.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 48

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: