Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

“Îmbătrânire sănătoasă” în Europa Occidentală

Michael COHEN

Populația Europei Occidentale îmbătrânește, iar rata natalității în regiune, care pare tot mai anemică, este cu mult sub nivelul necesar pentru păstrarea constantă a mediei de vârstă. Spectrul care bântuie astăzi Europa de Vest se numește perspectiva unui inexorabil declin demografic.

Situația demografică a Europei nu este total negativă. Populația sa, deși îmbătrânită, este excepțional de sănătoasă. În consecință, oamenii pot rămâne acum productivi și la vârste mai înaintate decât înainte, poate chiar mai mult decât cetățenii americani. O “îmbătrânire sănătoasă” s-ar putea chiar dovedi asul din mâneca Europei, care, jucat bine, poate contribui la sporirea competitivității internaționale și a prosperității continentului.
În prezent, în întreaga lume longevitatea este un sinonim atât pentru sănătatea generală, cât și pentru potențialul economic: într-adevăr, fiecare an suplimentar în rata speranței de viață este asociat unei creșteri de aproximativ 7% în produsul intern brut pe locuitor. Din fericire pentru cetățenii Europei Occidentale, longevitatea și sănătatea sunt exact domeniile în care regiunea are un avantaj față de restul lumii, inclusiv Statele Unite.

Europenii, mai longevivi decât americanii

Speranța de viață generală în Statele Unite este cu un an mai redusă decât în Europa de Vest, și cu trei-patru ani mai mică decât în țările cele mai sănătoase – și mai bogate – din Europa Occidentală, ca Norvegia și Elveția. Statele Unite stau mult mai prost și la capitolul “speranța de viață în raport cu starea de sănătate,” standard preferat acum de Organizația Mondială a Sănătății, care estimează numărul de ani pe care îi trăiește o persoană fără a suferi de dizabilități sau boli care îi afectează capacitatea normală de muncă.
Starea bună de sănătate a vest-europenilor se poate traduce în avantaje competitive. De pildă, aceștia au mult mai multe șanse decât americanii de a supraviețui anilor de activitate. Această diferență afectează potențialul economic, nu în ultimul rând deoarece longevitatea joacă un rol în calculul costurilor și beneficiilor educației superioare la nivel individual: perspective unei vieți mai lungi încurajează în general investițiile în educație și dezvoltarea abilităților, și astfel facilitează o productivitate mai mare.
Din acest motiv, vest-europenii trebuie să identifice moduri de a profita cât mai mult de oportunitățile economice oferite de îmbătrânirea sănătoasă. Aceasta va spori puterea generală de cumpărare și va spori investițiile și economiile, care ar putea accelera creșterea economică pe termen lung.

Pensionarii vest-europeni trăiesc mai mult

În ultima generație, vest-europenii și-au tradus speranța de viață sporită în timp liber. Dat fiind că rata așteptării de viață a sporit constant, media vârstei de pensionare a scăzut. Niciodată până acum vârstnicii din Europa nu au fost mai sănătoși, și totuși acum muncesc mai puțin ca niciodată. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, între 1970 și 2004 durata medie estimată a perioadei petrecute ca pensioner a crescut cu aproape nouă ani în Germania și cu aproape 10 în Spania. În această perioadă, durata în care bărbații și femeile din unele țări vest-europene au beneficiat de pensii aproape că s-a dublat.
Însă acest trend pică destul de prost. Proiecțiile OCDE sugerează că, dacă acest trend se menține, forța de muncă a Uniunii Europene se va reduce cu aproape 0,2% pe an între 2000 și 2030, iar numărul cetățenilor de peste 50 de ani va deveni sursa principală de forță de muncă a regiunii în generația următoare. Doar dacă Europa de Vest va reuși să-și atragă pe cetățenii mai în vârstă (în special pe cei între 55 și 65 de ani) înapoi în activitate, scăderea forței sale de muncă va fi nu doar oprită, ci chiar se va reuși o revenire.

Avantaje economice


Încurajarea vârstnicilor să revină în activitate este un pas evident și necesar pentru a se putea profita de potențialul economic al stării bune de sănătate în următoarea generație. Dar este doar un pas. Folosirea mai completă în economie a acestui avantaj competitiv necesită mai mult: o reexaminare în profunzime a multora dintre politicile de bază, în special a celor privind piețele forței de muncă, educația și sănătatea publică.
Pentru a putea beneficia de numărul în creștere de lucrători vârstnici, piețele vest-europene ale forței de muncă trebuie să devină mult mai flexibile și mai raționale din punct de vedere economic decât sunt acum. Reglementări mai puțin împovărătoare și obligații mai puțin costisitoare vor face ca angajarea tuturor posibililor lucrători, inclusiv a celor mai în vârstă, să fie mai atractivă și mai puțin riscantă pentru potențialul angajator. O tranziție ordonată spre un sistem de pensii cu un nivel mai mare de responsabilitate personală directă în finanțarea pensionării ar fi de asemenea necesară.
În educație, societățile vest-europene se confruntă cu o nouă provocare calitativă: continuarea dezvoltării constante a abilităților tehnice, în ciuda îmbătrânirii populației. În prezent, “educația de-a lungul întregii vieți” este un slogan, și nu o practică. Pentru a sprijini cu adevărat educația continuă, vechiul continent are nevoie de o transformare fundamentală nu doar a politicilor sale, ci și a culturii implicite. Politicile de sănătate publică trebuie și ele regândite în profunzime: pentru a se maximiza valoarea sănătății, scopul nu ar trebui să fie reducerea cheltuielilor medicale, ci mai degrabă reducerea costurilor bolilor.
Presiunile demografice asupra Europei Occidentale sunt fără îndoială mari și, fără un răspuns creativ, ele vor afecta viitorul continentului. Dar declinul economic relativ nu este în nici un caz inevitabil. Deși populația sa îmbătrânește, Europa nu se poate resemna să devină un glorios azil de bătrâni.
Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 47

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: