Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Transparența instituțională

Marius GHILEZAN

În legislația românească, termenul de guvernare transparentă și participativă a fost introdus de  Legea 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, de Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, iar prin modificarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, a apărut și cel de “inițiativă cetățenească”, prin care 5% din oameni pot propune un act normativ.

Participarea cetățenilor la procesul decizional, actul atât de pompos aranjat și angajant proiectat în spațiul public românesc, rezultat al presiunilor Comisiei Europene, nu este altceva decât o haină de gală pusă pe același corp searbăd și cu alte deprinderi.
Conform actelor normative și a Constituției, fiecare cetățean are dreptul la petiție, la a fi reprezentat sau de a fi informat despre acțiunile administrației publice centrale sau locale. Dacă legea care-i facilitează liberul acces la informațiile de interes public, cum ar fi bugetul instituției, regulamentele de funcționare, organigramele, adresele de contact, structura managerială, adresa și zilele de audiență, prevede doar o simplă cerere în baza legii, petiția trebuie motivată.
Legea 52/2003, privind transparența decizională, prevede dreptul limitat al persoanelor fizice sau juridice la elaborarea normelor, deciziilor și regulamentelor. În teorie stăm bine, practica ne omoară. Multe instituții cocoață acte normative pe pagina de web și spun că s-au conformat legilor. Mai mult, pentru a nu ieși din „litera și spiritul legii”, șefii instituțiilor publice instituie fără prea multă teamă de ridicol existența a două categorii de cetățeni cu drepturi diferite. Dacă legea prevede că minutele ședințelor de consultare trebuie să fie aduse la cunoștința publicului și a mass-media, fără a fi prevăzută în mod clar participarea ziariștilor la acestor reuniuni de lucru, multe autorități nu permit accesul neîngrădit al presei.
Studiu de caz
Pentru ziua de 17 octombrie 2006 a fost anunțată o dezbatere publică la Ministerul de Finanțe privind modificarea Codului fiscal. Ziaristul Dan Popa de la “Gândul” a încercat să participe ca jurnalist la reuniune. A fost poftit afară, în ciuda protestelor sale, de către Mara Râmniceanu, secretar de stat: “Am acceptat o dezbatere publică, dar nu cu presa”. După ce oficialul și-a exprimat opinia sau – mă rog – favoarea făcută societății, jurnalistul s-a întors însă ca cetățean plătitor de taxe. Legea îi permitea. Începutul dezbaterilor, conform relatărilor din ziarul de a doua zi, au lăsat audiența perplex. Varianta de pe net a Codului fiscal nu mai era de actualitate. Deci părțile nu aveau ce dezbate. Totuși discuțiile au continuat fără “obiectul muncii”. Ovidiu Gheorghe, de la Patronatul Viei si Vinului, s-a plâns că nu i s-a răspuns de câteva luni la solicitările legate de interzicerea drepturilor străinilor de a participa la degustări în crame. Oficialul de la Finanțe s-a arătat surprins. Nu a auzit de alte programe guvernamentale privind “Drumul vinului”. Cezar Ion, reprezentantul UGIR, a întrebat despre aplicarea retroactivă a impozitării dividendelor. Mara Râmniceanu a răspuns sec: “E în studiu.” Cezar Ion a insistat: “Știu că e în studiu, dar așteptăm un răspuns cam demult...“ Mara Râmniceanu: “O să-l primiți! Următorul vă rog.” O altă voce din sală: “Știți că în România vin foarte mulți străini, persoane fizice, care arendează mii de hectare pe care fac producție industrială și apoi o vând, fără ca statul să ia vreun ban impozit? Nu așa sprijiniți agriculturorii privați, omorând țăranul român, dar încurajând străinii cu bani să obțină profituri neimpozitate de miliarde de lei.“ Mara Râmniceanu a pasat sec: “Am notat. Aici trebuie discutat cu Ministerul Agriculturii.” Reprezentantul UGIR a dorit să discute despre deductibilitatea creanțelor neîncasate și a TVA-ului corespunzător. Oficialul l-a liniștit: “Așa prevăd normele europene.” Reprezentantul unui consorțiu asociativ: “Dar suma deductibilă din venit pentru asigurări?” Reprezentantul Ministerului de Finanțe: “Am notat, o să vedem...” După o oră, ședința s-a încheiat, nu înainte ca un funcționar al ministerului să-l apostrofeze pe reprezentantul Patronatului Viei și Vinului că trimite prea multe adrese la minister.
Din această stenogramă se pot înțelege două aspecte:
1. Formalismul și aroganța oficialilor care doresc să bifeze o acțiune, nu să-și îmbunătățească sistemul legislativ, astfel încât să nu mai fie nevoiți să emită norme de aplicare a legilor.
2. Lipsa de coordonare și de organizare a agendei societății civile. Fiecare vine și susține tema care-l doare, fără a susține punctul de vedere al celuilalt, lucru care apare îndeobște cam la toate dezbaterile publice.
Astfel, autoritatea este liniștită că nu trebuie decât să publice o minută a reuniunii, nicidecum să modifice vreo virguliță din lege. Oficialul râde sordid în barbă și trece mai departe. Nu mai contează că peste șase luni prevederile legii se dovedesc anticonstituționale.
Legea transparenței interzice societăților comerciale care nu sunt afiliate unui “grup asociativ de reprezentare civică” să participe la ședințele publice. Dacă un mare investitor încearcă să participe la o ședință de consiliu local, cu rol deliberativ, nu poate să trimită reprezentanți decât în calitatea lor privată, de cetățeni. Chiar dacă România este un stat membru al Uniunii Europene, cetățenii străini și apatrizii nu pot participa la procesul deliberativ.
Disfuncționalități există și în Legea 544/2001. Filosofia normei gravitează în jurul deschiderii fișierelor cu bani publici, cetățenii având dreptul să știe cum sunt cheltuite fondurile din taxele lor. Există și excepții. Companiile naționale nu sunt obligate să deschidă porțile. Așa și partidele politice care primesc bani de la buget pentru “buna funcționare”. Dacă e să punem la socoteală și informațiile clasificate, datele despre bugetele care, odată publicate, ar afecta concurența loială, datele personale, secretele de serviciu, procedurile administrative de anchetă care nu pot fi puse la dispoziția cetățeanului, înseamnă că spațiul de acces al cetățeanului este extrem de limitat. Legiuitorul a dorit mai mult să frâneze decât să accelereze mașina transparenței românești. Mai mult, administratorii care ar trebui să faciliteze deschiderea porților se poartă cu datele de interes public ca niște samsari. Sunt invocate regulamente interne, practici și proceduri ce nu pot fi publice. Fără a fi prevăzute strict, sub semnătură, ca secrete de serviciu, protecția lor e nejustificată, reprezentând un abuz al autorității.

Instituțiile își fac riguros temele prevăzute în general de lege. Funcționarii sunt trimiși la cursuri. La ministere nu bate nici un vânt al schimbării. Ambiguitatea legilor sau lipsa voită a termenilor preciși lasă loc liber arbitrariului. “Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”, vorba conului Iancu.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 47

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: