Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Efectele economice ale crizei politice

Dan BARBU

De mai bine de trei luni asistăm la o criză politică majoră, în care actorii politici aflați la Putere se ceartă între ei, șeful statului nu mai vorbește cu primul ministru, iar partidele din Opoziție doresc să-l suspende pe președinte cu orice preț. Nimeni nu se întreabă însă care sunt costurile acestui război politic fără precedent, în planul imaginii externe, dar mai ales din punct de vedere economic. Dacă cei de la Putere se ceartă, cine mai guvernează? Dacă nimeni nu mai guvernează, ce se întâmplă cu economia? Care sunt riscurile perpetuării crizei politice pentru principalii indicatori economici? Sunt întrebări la care ar trebui să răspundă în primul rând politicienii, pentru că ei sunt principalii responsabili pentru criza politică.

Deși este unul din actorii cu cea mai mare răspundere pentru agravarea crizei politici, președintele Traian Băsescu a susținut de mereu că România nu se confruntă cu o criză politică, atâta vreme cât instituțiile statului funcționează. Această teorie ar fi valabilă doar dacă ar fi susținută și de argumente venite chiar din interiorul acestor instituții. Din acest punct de vedere este o mare diferență între ceea ce au însemnat anii economici 2005 și 2006 în comparație cu primele luni ale anului 2007. Chiar președintele executiv al PD, Adriean Videanu, a recunoscut că activitatea Guvernului de la începutul acestui an nu mai este aceeași cu aceea din perioada 2005-2006.

Anul 2006 – creștere economică și inflație scăzută

Dacă facem o scurtă descriere a tabloului economic al anului 2006, acesta ar arăta în felul următor: cu excepția deficitului extern care a crescut destul de mult, PIB-ul  a crescut cu 7,5%, iar inflația a coborât sub 5%, cea mai bună cifră din ultimii 17 ani. De la an la an, investițiile străine directe au crescut simțitor. Acestea însă au finanțat în perioada 2000-2006 în proporție de 75% deficitul de cont curent, atenuând îngrijorările legate de sustenabilitatea dezechilibrului contului curent. Numai în 2006, investițiile străine directe au acoperit în proporție de 91% deficitul de cont curent de 10 miliarde de euro. Estimările Moody’s ne arată pentru 2007 un deficit de cont curent de 10,7% din PIB, în creștere față de 10,3% cât s-a înregistrat în 2006.

Ratingul de țară ar putea fi revizuit

Criza politică din România a intrat și în atenția marilor agenții de rating financiar. Astfel, Kenneth Orchard, analistul pentru România ale agenției Moody’s, a declarat, la mijlocul lunii martie, că deteriorarea din mediul politic românesc pare să fi oprit procesul reformelor structurale. Aprecierile lui Orchard sunt diferite față de cele din luna ianuarie, când analistul de la Moody’s spunea că disputele din mediul politic demonstrează că România este cu adevărat o democrație. Totuși, Orchard preciza la vremea respectivă că ratingul de țară al României ar putea fi revizuit dacă instabilitatea va continua și va afecta procesul de implementare a reformelor economice. Tot la începutul acestui an, economistul-șef pentru regiunea Europa Centrală și de Est a Băncii Mondiale, Thomas Laursen, declara că reformele structurale nu mai sunt în atenție din cauza crizei politice, iar volatilitatea politică poate afecta creșterea economică. Situația politică tensionată din România s-a aflat și pe agenda FMI. Potrivit reprezentantului regional pentru România și Bulgaria al FMI, Juan Jose Fernandez-Ansola, investițiile străine în țara noastră ar putea scădea dacă instabilitatea politică nu se va menține la un nivel mai redus decât în țările din regiune. Reprezentantul FMI a precizat că guvernarea printr-un cabinet de coaliție presupune și existența unor neînțelegeri între parteneri, însă acestea nu trebuie să continue pe termen lung.
În mod normal, după aderarea României la UE, trebuia să ne așteptăm la un rating mai bun. Nu s-a întâmplat așa, dimpotrivă, agenția de rating Coface a menținut, la începutul acestui an, calificativul acordat României la “A4”. Cel mai important însă, reprezentanții Coface au precizat că, în România, în afara riscurilor politice nu există elemente care pot influența mediul de afaceri.
Un semnal puternic a venit și din partea ambasadorului SUA la București, Nicholas Taubman, care a avertizat că recentele frământări politice de la București ar putea descuraja investitorii străini. Potrivit lui Taubman, mediul de afaceri și guvernul american pun o mulțime de întrebări despre România, încercând să înțeleagă încotro se îndreaptă țara.
Tensiunile politice din România nu sunt unice printre țările din regiune. Cel mai bun exemplu este Ungaria, acolo unde, în 2004, imediat după aderarea țării la UE, a izbucnit și s-a perpetuat o puternică criză politică, care a determinat o scădere importantă a ritmului de creștere economică. În plus, în Ungaria, numai în 2005, aproape 25% din companii au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri. Crize politice asemănătoare cu aceea din România s-au derulat și în alte țări care abia aderaseră la Uniunea Europeană, printre acestea aflându-se Polonia și Cehia.

Fonduri europene blocate

În plină criză politică, România a mai primit o lovitură. Trei din cele șapte programe operaționale trimise de România la Comisia Europeană pentru accesarea de fonduri structurale și de coeziune au fost suspendate. Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene la București, cele trei programe vizau transporturile, creșterea competitivității economice și dezvoltarea regională. Cei de la Comisia Europeană vor să se asigure că România are organisme de control puternice, fie la Ministerul Finanțelor, fie la Curtea de Conturi. Veștile proaste nu se opresc aici. Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene la București, în 2007 România nu va absorbi decât 20% din fondurile comunitare, din cauza întârzierii aprobării proiectelor. Chiar dacă reprezentanții Ministerului Finanțelor au încercat să infirme faptul că trei programe operaționale au fost suspendate, un lucru este cert: în plină criză politică, miniștrii au fost mai degrabă preocupați de problemele politice și mai puțin de activitățile ministeriale.
Situația fondurilor europene este mult mai gravă dacă este să dăm crezare unor declarații politice făcute atât de cei de la Putere, cât și de cei din Opoziție. Astfel, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat, la mijlocul lunii martie, că în prezent gradul de asimilare a fondurilor europene în România este de doar 4%, mai mic decât la bulgari. În opinia lui Frunda, România a pierdut sute de milioane de euro, care nu se vor mai întoarce. De aceeași părere a fost și liderul PSD, Mircea Geoană, care a declarat că este inacceptabil ca România să aibă o rată de absorbție a fondurilor europene de 4,4%. Practic, dacă cineva s-ar ocupa cu seriozitate de această problemă, România ar putea accesa oricând o parte din fondurile structurale în valoare de 28-30 de miliarde de euro, atât cât are alocat țara noastră pentru perioada 2007-2013.

Criza politică și perspectivele economice sumbre

Tabloul economic din România după criza politică arată în felul următor: activitatea ministerelor este blocată, drept urmare programele operaționale ajung cu întârziere la Bruxelles spre avizare, iar România pierde fonduri europene importante; agențiile internaționale de evaluare financiară se gândesc serios să reducă ratingul de țară, fapt ce va avea consecințe extrem de negative asupra mediului de afaceri și a nivelului investițiilor străine în România. Deși economia românească este mai puțin dependentă de factorul politic decât era acum 10-15 ani, orice criză politică care se perpetuează va influența mai mult sau mai puțin mersul economiei. (D.B.)
Publicat în : Economie  de la numărul 47

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: