Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Et in… Viena ego

Laurențiu CONSTANTINIU

Nu credem că organizatorii celui de-al treilea Forum Economic Rusia-Europa – Institutul Wschodni (Institutul pentru studii răsăritene) și European Forum Alpbach – puteau alege un loc mai potrivit pentru desfășurarea lucrărilor decât Viena. În frumoasa și liniștita Vienă – asigurându-se excelente condiții de cazare și desfășurare a lucrărilor – au fost prezenți circa 200 de invitați (din Federația Rusă, statele din fostul spațiu sovietic și din Europa), oameni politici, oameni de afaceri și analiști, care, timp de două zile (22-24 aprilie), au „disecat” relația Rusia-Uniunea Europeană în toate aspectele ei.

O lucrare excelentă

Lucrările forumului au debutat pe data de 22 aprilie, la ora 20.30, prin lansarea lucrării Russia. Report on Transformation 2006, elaborată de un grup de cercetători ruși, conduși de către Konstantin Simonov, președintele Centrului de Conjuncturi Politice din Moscova. Lucrarea a fost prezentată de către editorialistul cotidianului „Le Soir”, Leopold Unger, și a fost urmată de o vie dezbatere, coordonatorul proiectului, Konstantin Simonov, răspunzând întrebărilor puse de către participanți.
Nu puțini sunt cei care afirmă că adevăratul semn al valorii unui intelectual este capacitatea acestuia de a concentra. Altfel spus, de a spune lucruri de substanță în puține cuvinte. Ei bine, putem afirma că domnul Konstantin Simonov și echipa sa ilustrează cu asupră de măsură exprimarea practică a acestei formule, specialiștii ruși realizând o adevărată performanță: în 245 de pagini, ei au oferit o imagine clară și completă cu privire la transformările suferite de Federația Rusă pe parcursul anului 2006. Nimic nu a fost omis: analizarea principalelor schimbări din domeniul politicii interne și economice, prezentarea stării finanțelor și a așa-numitelor “proiecte naționale”, inițiate de autoritățile de la Kremlin, analizarea evoluțiilor din domeniul politicii externe, a stării sistemului educațional și a vieții culturale, reforma sistemului militar și a complexului militaro-industrial rus, precum și evoluțiile de la nivel regional pe anul 2006.  Lucrarea lansată în cadrul Forumului de la Viena reprezintă, dacă ne este permisă comparația, un reader digest, care nu trebuie să lipsească din biblioteca celor interesați de fenomenul numit Rusia (ea poate fi găsită și pe site-ul Institutului Wschodni, www.forumuekonomiczne.pl).
A doua zi, 23 aprilie, au fost deschise, în mod oficial, lucrările forumului, de către domnii Erhard Buzek, președintele Forumului European Alpbach, și Zygmunt Berdychowski, președintele Institutului Wschodni. Printre participanții la sesiunea de deschidere s-au numărat Alfred Gusenbauer, cancelarul Austriei, Mirek Topolanek, premierul Republicii Cehia, Gediminas Kirkilas, primul ministru al Lituaniei, și Andranik Migranian, președintele Comitetului pentru strategii de dezvoltare națională și globală al Camerei Sociale (Obșestvennaia Palata), din Federația Rusă. Cele ce au urmat ședinței de deschidere ar putea fi caracterizate prin sintagma “o zi plină”. S-au desfășurat nu mai puțin de cinci ședințe plenare, fiecare având propria tematică.

Dezbateri aprinse, idei interesante

O interesantă și aprinsă dezbatere a avut loc în cadrul ședinței cu tema Valorile europene și societatea rusă. Moderată de către directorul Centrului de studiere a opiniei publice din întreaga Rusie, Valeri Fedorov, ședința s-a bucurat de participarea unor importante personalități ale vieții politice și culturale ruse și europene: Irina Hakamada (președintele Fundației Solidarității Sociale Interregionale din Rusia), Iuri Afanasiev (istoric), Stanislav Govoruhin (regizor, membru al Comitetului pentru Cultură din Duma de Stat), Rudolf Binding (fost vice-președinte al Consiliului Europei), Mihail Tarusin (șef de departament în cadrul Institutului pentru Proiecții Sociale din Rusia). Cum era și de așteptat – dat fiind numărul mare al reprezentanților Federației Ruse – discuția a avut drept punct de plecare eterna întrebare, care a împărțit de-a lungul timpului intelectualitatea rusă: „Cui aparținem?” (Europei sau Asiei). Părerile au fost împărțite printre invitații ruși, existând susținători ai ambelor teorii. De departe, adepții cei mai înfocați ai europenismului Rusiei au fost Irina Hakamada și Iuri Afanasiev, care au susținut existența permanentă a valorilor europene în societatea rusă, și că, pe cale de consecință, Europa nu trebuie să se îndepărteze de Rusia, ci, dimpotrivă, trebuie să facă totul pentru integrarea ei în UE. Mihail Tarusin a abordat discuția punând accentul pe importanța elitei și pe faptul că elita rusă, de la Petru cel Mare și până în 1917, a fost  racordată la valorile europene.
A doua ședință care ne-a reținut atenția a fost cea intitulată SUA-UE-Rusia: domenii de cooperare și confruntare, moderată de către Boris Kuznețov, directorul Centrului de politici regionale și internaționale din Rusia. Printre invitații săi s-au aflat Andrei Fedorov, coordonator de programe în cadul Consiliului pentru politică externă și de apărare din Federația Rusă, Markus Lyra, subsecretar de stat în cadrul Ministerului de Externe al Finlandei, Fraser Cameron, directorul Centrului Rusia-UE de la Bruxelles ș.a. Toți vorbitorii au trecut în revistă problemele divergente din relația trilaterală Rusia-SUA-UE, însă cu toții au fost de acord asupra faptului că există premise pentru o bună colaborare și pentru aprofundarea ei.
Ședința moderată de către Adrian Severin – intitulată Rusia-UE: politici în Caucazul de Sud și regiunea Mării Negre – s-a bucurat de participarea unor nume importante, precum Martha Brill Olcott, de la filiala Carnegie Endowment din Moscova, Evgheni Kojokin, director al Institutului de Studii Strategice din Moscova, Jaromir Stetina, președinte al Comitetului pentru securitate și afaceri externe al Senatului ceh. Este demn de menționat că discuțiile au fost pe cât de interesante pe atât de aprinse, reprezentanții ruși punând mult prea multă patimă în apărarea propriilor puncte de vedere, dat fiind potențialul geostrategic și economic al zonei.
Sfârșitul primei zile a fost umbrit de vestea morții primului președinte rus, Boris Elțîn, mulți dintre cei sosiți din Rusia fiind vizibil marcați de trista veste. Dineul oferit de Ambasada Federației Ruse din Viena în onoarea participanților la forum a fost un prilej excelent pentru schimburi de opinii și… cărți de vizite.

Energie și diplomație

Capul de afiș al ultimei zi de dezbateri a fost ținut de ședința cu tema Sectorul energetic rus și nevoia de resurse naturale în Europa. Problemă pe cât de actuală și importantă, pe atât de sensibilă, dată fiind extrema ei politizare de către ambii actori. În timp ce unii dintre reprezentanții europeni (Christian Cleutinx, director al Directoratului general pentru transport și energie din cadrul Comisiei Europene) au insistat asupra necesității cooperării cu Rusia în domeniul energetic, alții (Magdalena Masaryova, membru al Comitetului pentru afaceri europene, al Parlamentului slovac) au adus în discuție problema surselor alternative de energie și a adoptării unei politici energetice comune la nivelul UE. În opinia noastră, cele mai importante luări de cuvânt au fost ale lui Anatoli Ledovskih, președinte al Agenției Federale pentru exploatarea resurselor naturale din Rusia, și Konstantin Simonov. Primul dintre vorbitorii ruși a „semănat” uimirea în rândul audienței, prezentând potențialul energetic al Rusiei. Toți cei din asistență au înțeles că sintagma „superputere energetică” are deplină acoperire în cifre (amintim doar că Rusia deține 12% din rezervele mondiale de petrol și 45% din cele de gaze) și că Rusia deține aproape întregul tabel al lui Mendeleev. Konstantin Simonov a încercat să convingă audiența că Rusia nu folosește Gazprom ca pe un al doilea Minister de Externe, pentru a exercita presiuni asupra statelor din vecinătatea apropiată, și că, dimpotrivă, Occidentul contribuie activ la crearea mitului „Rusiei amenințătoare”. Deși cu multe dintre afirmațiile vorbitorului nu am fost de acord, au existat și argumente favorabile tezei sale.
Celelalte ședințe au avut ca temă Politica externă rusă față de statele din fosta Uniune Sovietică, Investițiile ruse de capital în UE (moderată de Daniel Dăianu) și Federația Rusă în viitorii 10 ani. Previziuni politice și economice. Și dezbaterile de la aceste ședințe s-au bucurat de participarea unor personalități politice și științifice, fapt care a făcut ca nivelul lor să fie deosebit de ridicat.
Ar fi multe de spus despre cel de-al treilea Forum Economic Rusia-Europa, desfășurat la Viena. Totul a fost la superlativ: cazare, condiții de desfășurare a lucrărilor, participanți, teme de discuție. Este numai meritul organizatorilor de a fi reușit să adune într-un oraș atât de frumos oameni de cea mai bună calitate, protagoniști ai unor discuții de substanță.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 47

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: