Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

BNR nu mai strânge șurubul

Mihnea GRAUR

Banca Națională ne obișnuise cu măsuri foarte prudente prevenind instabilitatea financiară. Începutul lui 2007 a adus două măsuri care au uimit băncile comerciale: reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 8,75% la 8% și renunțarea la limitarea ratei lunare la 30-35% din veniturile clientului. Rezervele minime obligatorii se mențin la 20% pentru lei și respectiv 40% pentru valută. Va fi un an al unor noi așezări pe piața bancară.

Anul 2007 are numeroase semnificații pentru bancheri: ultima turnantă pentru aplicarea Basel II – pentru care termenul-limită este 1 ianuarie 2008 –, înăsprirea concurenței prin intrarea pe piața românească a unui număr mare de bănci importante, modificarea reglementărilor BNR ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană. 
Scăderea inflației la sub 5% și continuarea creșterii economice au deschis apetitul persoanelor fizice, dar și al firmelor de a contracta credite. Costul îndatorării a fost mai mereu foarte ridicat, dobânzile situându-se la niveluri prohibitive, pentru ca apoi – când acestea nu mai erau prohibitive – să vină Banca Națională “să strângă șurubul”. În anul de grație 2007 șurubul începe să fie rotit în sens invers.

Politica dobânzilor la Banca Națională…

Rata dobânzii de politică monetară reprezintă nivelul ratelor dobânzilor la care Banca Națională atrage depozite pe termen de o lună de pe piața monetară interbancară. Scăderea acestuia cu 0,75% la mijlocul lunii februarie este semnificativă, de altfel analiștii băncilor neanticipând o scădere mai mare de 0,50%.
Totuși, această modificare nu reprezintă nici cea mai semnificativă scădere, dar nici cel mai scăzut nivel al dobânzii de politică monetară. Dacă în anul 2005 a scăzut de șase ori în primele nouă luni, ajungând la 7,5%, adică mai puțin de jumătate, în schimb, în 2006, BNR a intervenit frânând puternic creditele prin mărirea la 8,75% în două etape.
Tendința dobânzii este de scădere, iar guvernatorul Mugur Isărescu știe că principala cauză a limitării creșterii producției este cererea insuficientă. Creșterea creditării atât în rândul investitorilor direcți, cât și în rândul persoanelor fizice va contribui la creșterea producției. Or, în contextul înregistrării unei rate a inflației în 2006 de 4,7%, deci sub ținta de inflație preconizată de 5%, și a previziunilor de 4% în 2007 și 3% în 2008, banca centrală nu mai putea ține nejustificat frâul. Cu atât mai mult cu cât evoluția indicatorilor macroeconomici interni și internaționali în contextul integrării europene lansa direct un mesaj în acest sens.

… și la băncile comerciale

Băncile comerciale nu s-au declarat a fi mulțumite de această scădere, sperau la scăderea rezervei minime obligatorii, fie măcar cu câteva procente. Concurența le silește să răspundă rapid la noile condiții, mai ales în contextul în care la mai puțin de o lună de la scăderea dobânzii de politică monetară BNR a renunțat la limitarea gradului de îndatorare.
Dinamica pe piața bancară este însă redusă. Creditele sunt încă scumpe, deși sunt anunțate dobânzi la împrumuturile în lei ce par avantajoase – chiar sub 6% – DAE (dobânda anuală efectivă) se situează la niveluri de 2-5 ori mai mari decât rata inflației. La acestea evident se adaugă asigurări, taxe de evaluare, dar și alte cheltuieli – de la taxa de analiză a dosarului până la taxa de deschidere a contului. De parcă tu în calitate de client le faci o favoare!
Mirajul sporirii profiturilor fabuloase din actualul deceniu le este la îndeamnă și prin nivelul comisioanelor băncile încearcă menținerea acestui deziderat. Bănci cu cote mari pe piața românească pretind “comisioane de dosar” de 4%, aproape cât rata inflației.
Dar nu pentru mult timp. Banca Națională a anunțat recent că peste 20 de bănci importante și-au afirmat intenția de a începe operațiuni directe pe piața românească. Este vorba de nume mari, printre care nu lipsesc J.P. Morgan, Royal Bank of Scotland, Credit Suisse, Dexia, Merrill Lynch sau Citibank International. Intrarea acestora pe piața românească nu va duce doar la scăderea dobânzilor ca urmare a creșterii concurenței, aceasta reprezintă în fapt o atenționare a băncilor, care se bat pe o cotă de piață cât mai mare, că vremea comisioanelor “la mica ciupeală” tinde să apună.
Tocmai din acest motiv guvernatorul Mugur Isărescu a întins o mână de ajutor băncilor prin desființarea barierelor privind avansurile, garanțiile și limitarea creditării, ceea ce duce la transferarea responsabilității de la BNR la băncile comerciale. Acestea oricum sunt nevoite să se pregătească de implementarea acordului Basel II și să-și creeze regulamente interne foarte atent structurate pe tip de credit și tip de clientelă.
Practic este prima măsură care încurajează dezvoltarea clasei de mijloc. Limitarea la 30% și respectiv la 35% fără a ține cont de nivelul salarial a dus la aberații: un angajat cu un salariu lunar net de 2000 euro își poate permite mult mai ușor un nivel al îndatorării de 50% decât își permite alt angajat care câștigă echivalentul salariului mediu pe economie un nivel de 30%.
Dovada în acest sens va veni în curând printr-o nouă explozie a creditului pentru achizițiile de terenuri și construcția de case. Foarte posibil să asistăm la un comportament similar și pentru leasingul auto, pentru care se estimează că rata va putea fi de până la 70% din veniturile persoanelor.

Nu va fi inflație

În România nu există o educație a creditului. Riscul valutar și cel inflaționist nu sunt cunoscute la adevăratul lor potențial decât de o foarte redusă masă a populației. Banca Națională a temperat cât a putut avântul nejustificat al creditării, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a populației își cheltuia veniturile pe alimente, utilități, în general bunuri și servicii de strictă necesitate. Din punct de vedere social era cel puțin la fel de utilă o campanie de educație în acest sens.
Efectele unui grad ridicat de îndatorare corespunzător cu nivelul veniturilor și implicit cu nivelul de trai nu mai pot fi “devastatoare” pentru inflație. Guvernatorul Mugur Isărescu a promis desființarea acestor limitări după aderare și iată că se ține de cuvânt. Nu doar pentru că după integrarea în UE era o măsură cvasiobligatorie. Ci și pentru că necesitățile economice sunt altele. Atenția va trebui acum axată pe factorii economico-sociali, așa cum se procedează în toată Uniunea.
Inflația se pare că va fi țintită și în acest an, fără eforturi prea mari. Dar cu o politică financiară demnă de o țară membră a Uniunii Europene. Firesc, BNR a refuzat din decembrie să mai atragă toți banii din piață oferiți de bănci la depozitele pe o lună, tocmai pentru a tempera intrarea în țară a valutei, care a dus la o puternică apreciere a leului.
Ca urmare, pericolul inflaționist în această perioadă nu vine dinspre piața bancară. Ci de pe piața de capital. Dacă fondurile străine încep să se retragă, scad cotele bursiere și valoarea firmelor listate. Mai mult, într-o astfel de conjunctură scade și leul, iar aici Banca Națională nu mai are ce face. Este imperios necesară intervenția statului pentru a face mai atractivă piața de capital – de exemplu prin lansarea – în sfârșit! – a Fondului Proprietatea. În fond banii de pe piața de capital se cer investiți, o masă monetară excedentară provocând inflație.
Publicat în : Economie  de la numărul 46

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: